English
Multe dintre ţările europene luptă ca să progreseze în domeniul competitivităţii, la patru ani după ce liderii Uniunii Europene şi-au afirmat dorinţa de a transforma regiunea, pînă în 2010, în cea mai dinamică economie din lume. În ajunul extinderii europene (1 mai), Agenda Lisabona 2004 a Forumului Economic Mondial, care include statele în prag de aderare, arată faptul că şi aceste ţări au de înfruntat provocări importante.
Evaluarea Agendei denotă că, deşi trei ţări nordice - Finlanda, Danemarca şi Suedia, depăşesc Statele Unite în multe domenii, alte ţări, în special cele din Europa de Sud, rămîn în urmă, astfel încît unele dintre ţările în curs de aderare le depăşesc în multe aspecte. "Agenda Lisabona surprinde perspectivele comunităţii de afaceri din Europa în vederea oferirii unei mai bune înţelegeri asupra gradului în care ţările din regiune reuşesc prin eforturile lor să creeze, pînă în anul 2010, cea mai dinamică economie din lume, bazată pe cunoaş-tere", declară Augusto Lopez-Claros, director economic al Fondului Economic Mondial. Acesta adaugă că studiul sugerează faptul că, deşi au fost atinse multe dintre obiective, mai rămîn încă multe provocări, iar forţele care implementează strategiile europene vor trebui să accelereze reformele.
Finlanda are cea mai competitivă economie, conform criteriilor Agendei Lisabona, şi este urmată de Danemarca şi Suedia. Cele trei ţări se situează mult peste limită în special în domenii cum sînt pregătirea infrastructurii şi măsuri de dezvoltare durabilă. În schimb, Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, ţări sud-europene, au performanţe slabe.
Statele Unite sînt mai bine situate comparativ cu UE, în medie, conform evaluării realizate pe baza criteriilor Agendei Lisabona. SUA nu sînt, însă, atît de bine situate ca şi cele trei ţări nordice de top, dar au un punctaj mai ridicat decît toate cele 12 ţări membre ale UE. În domeniul inovaţiilor şi al mediului de afaceri, Statele Unite au un punctaj mai ridicat faţă de toate ţările.
Evaluarea amintită subliniază că atenţia UE ar trebui să se canalizeze pe îmbunătăţirea mediului de inovaţii şi cercetare-dezvoltare, dezvoltarea unei societăţi informaţionale mai puternice şi crearea unui mediu de afaceri care să contribuie în mai mare măsură la activitatea sectorului economic privat.
În privinţa statelor care vor adera la UE la 1 mai, Estonia ocupă prima poziţie. Printre punctele forte ale acesteia se numără calitatea mediului de afaceri şi nivelul de complexitate al elementelor informaţionale prezente în economie, în ambele domenii Estonia situîndu-se peste media ţărilor membre UE. Slovenia ocupă cea de-a doua poziţie, punctele sale relativ tari fiind în domeniul coeziunii şi al dezvoltării durabile.
Cele mai puternice ţări în curs de aderare sînt mai bine pregătite din punct de vedere al competitivităţii decît cele mai slabe dintre ţările membre ale UE, luate în funcţie de domeniu. Comparînd primele trei ţări în curs de aderare care au cele mai bune performanţe, cu cele patru ţări membre UE care au cele mai slabe performanţe, ţările în curs de aderare sînt mai bine plasate decît ţările membre UE, în ansamblu, exceptînd criteriul finalizării pieţei unice şi al sectorului telecomunicaţii.
Turcia, singura ţară pentru care nu s-a prevăzut data aderării, are performanţe mai bune în multe privinţe, iar în ceea ce priveşte situaţia de ansamblu, mai bune decît România şi Bulgaria, două dintre ţările pentru care aderarea este deja programată. Prin urmare, Turcia pare cel puţin la fel de pregătită ca unele dintre ţările pentru care UE a promis deja aderarea.
Dimensiunile evaluate de Agenda Lisabona 2004 sînt: crearea unei societăţi informatizate pentru toţi; dezvoltarea unei arii europene pentru inovaţie, cercetare şi dezvoltare; liberalizarea; construirea infrastructurii; crearea de servicii financiare eficiente şi integrate; îmbunătăţirea mediului de afaceri; creşterea nivelului de angajare şi coeziunea socială; mărirea gradului de dezvoltare durabilă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
