FRANCOIS BLOCH, CEO BRD GROUPE SOCIETE GENERALE: "Ţintele de mediu pentru 2050 sunt deja aproape depăşite"

Reporter: Care credeţi că sunt motivele ce stau la baza schimbărilor climatice prin care trecem?

Francois Bloch: Cred că vara acestui an, care a fost declarată de specialiştii de la Copernicus drept cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice, după ce a bătut recordul de temperatură stabilit în vara lui 2021, an care fusese şi el declarat, de asemenea, cel mai călduros, îndepărtează şi ultimele îndoieli privitoare la fenomenul încălzirii globale. Cauza imediată nu este un mister, toată lumea o cunoaşte, este activitatea umană care a însoţit în ultimii zeci de ani dezvoltarea economiilor noastre, şi mai precis generarea energiei, fabricarea bunurilor, tăierea copacilor, folosirea transportului, producerea hranei, electrificarea clădirilor, toate acestea combinate cu un consum excesiv.

Reporter: Ce trebuie făcut, în opinia dumneavoastră, astfel încât aceste schimbări să fie cât mai lente, iar consecinţele lor cât mai reduse?

Francois Bloch: Ne aflăm actualmente într-un moment în care atât conştientizarea situaţiei, cât şi acţiunea noastră devin urgente. Obiectivele macro au fost convenite deja prin acorduri internaţionale care au stabilit drept reper anul 2050. Însă ţintele stabilite de acordul de la Paris - limitarea creşterii temperaturii globale la cel mult 1,5 grade, precum şi limitarea emisiilor de carbon - sunt aproape depăşite, cu circa 25 de ani înainte de 2050. Este clar, deci, că nu mai este timp şi că trebuie să acţionăm pe baza unui plan bine stabilit, printr-o cooperare cât mai largă între autorităţi, entităţi neguvernamentale şi actori privaţi. Tranziţia energetică şi economisirea energiei, îmbunătăţirea transportului public, reciclarea pe scară largă sunt unele dintre politicile publice care, implementate inteligent şi pe scară largă, pot limita amploarea schimbărilor climatice.

Reporter: Cum ar trebui să participe sistemul bancar la finanţarea investiţiilor în proiecte legate de climă şi la susţinerea unui viitor sustenabil?

Francois Bloch: Sistemul bancar, alături de entităţile publice, este unul dintre principalii actori ai tranziţiei energetice la nivel european şi mondial, precum şi ai dezvoltării economiei circulare. Finanţarea proiectelor este disponibilă în diverse forme, fie că este vorba despre credite sau consultanţă în scopul finanţării pe piaţa de capital. În acelaşi timp, băncile deţin un rol-cheie în materie de "filtrare" a businessurilor finanţabile din perspectiva criteriilor de dezvoltare durabilă.

Reporter: Ce proiecte are banca pe care o conduceţi pentru a ajuta la prevenirea acestor schimbări şi pentru a susţine proiectele sustenabile?

Francois Bloch: La BRD, sprijinim şi contribuim la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), care acoperă toate domeniile vieţii economice şi sociale, de la valoarea economică generată şi până la schimbările climatice, educaţia de calitate, realizarea egalităţii de gen, viaţa sănătoasă, inovare, consum responsabil. Obiectivele noastre de sustenabilitate din zona de business sunt dublate de cele din zona de resurse umane, unde să fii angajator responsabil înseamnă încurajarea şi susţinerea diversităţii şi a echităţii de gen, sau să ai obiective legate de reducerea amprentei de carbon, prin investiţii în echipamente şi infrastructură mai prietenoase cu mediul.

De altfel, ne numărăm printre cele opt companii listate la BVB care au intrat, la începutul acestui an, în analiza Sustainalytics, obţinând primele scoruri de sustenabilitate. Pentru noi, scorul obţinut - 19,2 - Risc Scăzut, confirmă că suntem pe un drum bun. Acest scor plasează BRD pe locul al 19-lea între 422 de bănci regionale.

Începând din 2021, am avut un volum de tranzacţii sustenabile de peste 500 milioane de euro şi am marcat două premiere pe piaţa locală: cel mai mare credit verde (acordat companiei Hidroelectrica) şi prima emisiune de obligaţiuni corelată cu obiective de sustenabilitate de la Bursa de Valori Bucureşti, pentru care banca noastră a fost coordonator unic.

De asemenea, primele produse verzi şi-au făcut apariţia pe piaţa persoanelor fizice, iar noi ne înscriem în acest trend cu o ofertă completă de finanţare verde pentru clientela de persoane fizice pe care am lansat-o în acest an, dublată de accelerarea digitalizării, menită să reducă amprenta noastră fizică.

Foarte multe dintre obiectivele de sustenabilitate pe care le urmărim devin materiale prin intemediul politicii de Responsabilitate Socială Corporativă. Astfel, ne propunem să continuăm programele de investiţii în societatea românească, în acele domenii pe care noi le considerăm primordiale pentru viitorul ei. Educaţia, cultura, tinerii şi tehnologia, pădurile României şi sportul sunt principalele axe care ne-au ghidat eforturile în ultimii ani. Şcoala9, Alfabetar, Fundaţia9, Scena9, BRD First Tech Challenge, handbalul românesc, alături, desigur, de minunaţii noştri voluntari din programul ZiuaV, salariaţi ai BRD, sunt doar câteva dintre ipostazele prin care suntem alături de societatea românească.

Reporter: Care ar trebui să fie noul model economic, în acest context al schimbărilor climatice?

Francois Bloch: Pe plan internaţional sunt multe voci care consideră că agenda schimbărilor climatice generează cea mai mare oportunitate economică a timpurilor noastre. Domeniile beneficiare sunt foarte diverse: energie, eficientizare energetică, transport, agricultură etc. Tot acest flux economic se bazează pe tranziţia dinspre energiile generatoare de emisii de carbon către energia regenerabilă. Este o schimbare de paradigmă care aduce cu ea necesitatea conceperii unor noi tehnologii, a dezvoltării de aplicaţii pentru acestea şi a punerii acestora în producţie de masă.

Reporter: În acest moment, toată lumea îşi pune problema eficientizării consumului de energie. Cum ar trebui făcut acest lucru, în opinia dumneavoastră?

Francois Bloch: Actualmente, traversăm o perioadă problematică, dificilă îndeosebi prin situaţia creată de războiul din Ucraina. Conflictul a acutizat o serie de evoluţii care începuseră să se manifeste din anul 2021 şi care acum au ajuns la apogeu, cu preţuri înalte ale electricităţii, gazelor naturale şi produselor petroliere, care au provocat inflaţie şi efecte negative asupra deficitelor guvernamentale în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene. Măsurile imediate sunt oarecum limitate şi se bazează în special pe economii în materie de consum, prin diverse strategii. Există ţări precum România, care sunt în mare măsură autosuficiente în materie de producţie de electricitate şi chiar de gaze naturale, însă în care problema principală este reprezentată nu de accesul la marfă, ci de preţul acesteia. Pe de altă parte, accesul la programele de eficienţă energetică finanţate cu fonduri europene ar trebui să fie facilitat. În mare măsură, va depinde de fiecare dintre noi cum economisim energia - depinde de noi cum şi cât consumăm în locuinţele noastre sau la locurile noastre de muncă. În orice caz, cel puţin în această iarnă, fiecare kilowatt şi metru cub de gaz vor conta.

Reporter: Cum schimbăm paradigma energetică, la nivel de ţară, de regiune, de planetă, în condiţiile unui război la graniţă ce conduce la reducerea stocurilor de hidrocarburi, a unei inflaţii crescute şi a unei potenţiale crize economice?

Francois Bloch: Situaţia actuală va grăbi, de fapt, tranziţia energetică. Europa a depins prea mult timp de resurse energetice ale unui singur furnizor, aflat actualmente sub sancţiuni. Totul va depinde de ritmul pe care ni-l vom impune singuri, de planurile pe care le vom face la nivel european în aşa fel încât această tranziţie energetică să fie la rândul ei sustenabilă şi tolerabilă pentru economii şi populaţie.

Reporter: În ce masură merg mână în mână energia verde cu digitalizarea? Cât de sustenabilă este digitalizarea forţată prin care trecem de câţiva ani?

Francois Bloch: Digitalizarea este mai mult un mijloc de eficientizare a businessurilor şi nu este neapărat legată de tranziţia verde. De fapt, digitalizarea este perfect neutră din punctul de vedere al finalităţii. Există businessuri poluante şi energofage care sunt aproape total digitalizate, după cum există afaceri sustenabile care au devenit şi mai eficiente cu ajutorul soluţiilor digitale. Deci, da, digitalizarea va însoţi tranziţia energetică, acolo unde va fi nevoie de ea. Dar trebuie notat că ea va fi introdusă acolo unde businessurile consideră că poate aduce valoare. De exemplu, în ce ne priveşte, noi privilegiem o abordare de tip phygital, care combină reţeaua de agenţii fizice cu serviciile oferite prin canale digitale, acolo unde considerăm că ele pot ajuta cu adevărat clienţii, uşurându-le interacţiunea cu banca şi câştigând timp pentru ei.

Reporter: Cât de compatibile sunt dezvoltarea pieţei imobiliare, ce presupune necesar de lemn pe de o parte şi extinderea spaţiilor defrişate de lângă oraşe pe de altă parte, cu menţinerea şi dezvoltarea pădurilor şi a centurilor verzi din jurul localităţilor?

Francois Bloch: Cu siguranţă, exploatarea resurselor de lemn trebuie să fie raţională şi planificată. În ceea ce priveşte exploatarea pădurilor, există un cadru legal şi politici publice în materie, ele trebuie puse în aplicare şi respectate.

Pe de altă parte, dezvoltarea proiectelor imobiliare nu ar trebui să fie pusă în balanţă cu exploatarea lemnului. Trebuie să ţinem cont de realitatea că România este destul de jos în clasamentul european al calităţii locuirii, în raport cu ţările dezvoltate din UE, şi că există un decalaj destul de important care trebuie acoperit.

În materie de împădurire, actorii privaţi se implică puternic. De exemplu noi, la BRD, am lansat în 2019 iniţiativa Fondul BRD pentru Păduri, care finanţează şi promovează programe şi acţiuni în scopul protejării pădurilor din România. Din 2020, Fondul BRD pentru Păduri s-a implicat în derularea unui program de monitorizare şi protejare a unei păduri valoroase din zona Sibiului şi a finanţat începerea unui proiect de împădurire în judeţul Neamţ, pe o suprafată de 60 de hectare. Există, aşadar, proiecte şi iniţiative importante care, conjugate cu reglementările legale, ar trebui să conducă la o organizare mai sustenabilă a consumului de lemn.

Reporter: În cadrul Climate Change Summit, Anna Akhalkatsi, Country Manager pentru România şi Ungaria în cadrul Băncii Mondiale, a afirmat că "băncile din România sunt expuse semnificativ la riscuri legate de climă", iar "ponderea activelor verzi în portofolii este doar la jumătate faţă de media zonei euro". Care ar fi, în opinia dumneavoatră, motivele ce explică acest fapt? Care este situaţia în cazul băncii pe care o conduceţi?

Francois Bloch: "Înverzirea" economiei europene este un proces treptat şi planificat. Pachetul legislativ european «Fit for 55», al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, prevede atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050. Pentru moment însă, nu există încă alternative verzi pentru o serie întreagă de activităţi sau industrii a căror închidere imediată ar fi disruptivă pentru economii şi ar provoca tensiuni sociale importante. Băncile au prevăzut ieşirea treptată din industriile poluante în ritm cu proiecţiile politicilor publice la nivel naţional şi comunitar şi cu documentele legate de finanţarea sustenabilă, în concordanţă cu Taxonomia UE.

Aşadar, vorbim despre un proces de tranziţie care nu are precedent în istorie şi a cărui conducere se face extrem de prudent, în aşa fel încât, în acest moment, nu cred că se poate vorbi despre riscuri propriu-zise la nivelul sistemului bancar din România. În mod analog, ponderea activelor verzi din portofoliile băncilor din Europa Centrală şi de Est, între care se numără şi România, este în concordanţă cu cantitatea şi calitatea proiectelor care le sunt prezentate spre finanţare. Să nu uităm, de asemenea, rolul statelor în dirijarea acestui proces de tranziţie spre sustenabilitate, rol care este determinant.

Însă, înainte de a ne gândi la riscuri, ar trebui să vedem oportunităţile. Tranziţia ordonată către o economie verde este de natură să genereze oportunităţi importante atât pentru ansamblul economiei româneşti, cât şi pentru sistemul financiar.

Proiectele de investiţii verzi însumează valori considerabile, iar impactul asupra creşterii economice poate fi semnificativ. Conform calculelor Grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanţării verzi, autorităţile locale şi mediul privat au în vedere proiecte de aproximativ 60 miliarde euro. Contractarea cu succes a granturilor alocate schimbărilor climatice din programul de relansare "Next Generation EU" ar genera un efect pozitiv asupra creşterii economice ce s-ar situa între un punct şi 2,3 puncte procentuale, cumulativ pentru perioada 2021-2026. În cazul în care ar fi implementate investiţii verzi prin atragerea tuturor resurselor europene disponibile, ar rezulta un impact suplimentar de 5,7 puncte procentuale în acelaşi interval. Băncile sunt pregătite să finanţeze aceste proiecte şi sunt deschise la propuneri.

Reporter: În deschiderea Climate Change Summit aţi afirmat că "nu trebuie să aşteptăm soluţii de la societate, ci trebuie să acţionăm, fiecare". Puteţi să ne daţi câteva exemple despre modul în care acţionaţi dumneavoastră astfel încât, la nivel indiviual, să atenuaţi impactul asupra mediului?

Francois Bloch: Într-adevăr, ar trebui ca fiecare dintre noi să înceapă să acţioneze, să-şi facă partea lui din această uriaşă sarcină. Sustenabilitatea presupune acea capacitate de a exista şi a ne dezvolta, fără a epuiza resursele naturale pentru viitor. Tradusă în viaţa de zi cu zi, înseamnă cumpătare şi atenţie la tot ceea ce ne înconjoară. Ca să revin la ceea ce fac eu, conduc o maşină electrică, cumpăr mâncare organică, beau apă din reţeaua de apă a clădirii şi nu apă îmbuteliată, folosesc la cantină doar tacâmurile proprii şi niciodată tacâmurile de unică folosinţă din plastic, îmi încarc telefonul mobil cu ajutorul unei baterii solare, fac management selectiv al deşeurilor. Sunt lucruri mici, dar totul contează.

Reporter: Mulţumesc!