Franţa cere definirea clară a nevoilor strategice înainte de a stabili finanţarea pentru apărare

Franţa subliniază că europenii ar trebui să stabilească mai întâi care sunt nevoile strategice de creştere a cheltuielilor pentru apărare, înainte de a lua o decizie asupra modalităţilor de finanţare, potrivit EFE.

Surse din Ministerul Economiei de la Paris au admis însă că Franţa se confruntă cu constrângeri semnificative, având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice şi deficitul bugetar uriaş. Această situaţie limitează flexibilitatea cu care Franţa poate profita de noile reguli ale Pactului de Stabilitate, recent relaxate de Comisia Europeană pentru a permite finanţarea reînarmării Uniunii Europene.

"Istoricul nostru fiscal ne obligă la prudenţă', au declarat oficialii francezi, referindu-se la datoria publică şi la deficitul bugetar.

Miniştrii din Eurogrup vor discuta la Bruxelles noul cadru bugetar, pentru prima dată la nivel ministerial, după ce Comisia Europeană a permis statelor membre să depăşească pragurile deficitului pentru a susţine investiţiile în apărare.

Problema Franţei este că datoria sa publică, care a depăşit deja 3.000 de miliarde de euro, reprezenta 113,7% din PIB în trimestrul al treilea din 2024, iar deficitul bugetar a trecut de 6% din PIB anul trecut, mult peste limita de 3% impusă de Pactul de Stabilitate.

Pe lângă utilizarea flexibilităţii bugetare, miniştrii europeni vor analiza şi alte opţiuni de finanţare, cum ar fi utilizarea bugetului comunitar, emiterea de datorie comună sau o implicare mai mare a Băncii Europene de Investiţii.

Parisul susţine de asemenea o participare mai amplă a sectorului privat şi ia în calcul lansarea unei emisiuni speciale de obligaţiuni pentru finanţarea apărării.

Preşedintele Emmanuel Macron a exclus însă o eventuală creştere a impozitelor pentru a acoperi majorarea cheltuielilor în acest domeniu.

Reprezentanţii Ministerului Economiei au subliniat că finanţarea trebuie adaptată specificului fiecărui tip de investiţie. Spre exemplu, dezvoltarea unui program de armament de lungă durată, cum ar fi un nou tanc sau un sistem aerian, necesită o abordare bugetară diferită faţă de achiziţiile de muniţie, care se fac pe termen scurt.

Franţa consideră esenţială şi o reorientare a cheltuielilor europene către industria autohtonă, invocând atât motive de suveranitate - pentru a reduce dependenţa Europei de SUA în materie de importuri de arme - cât şi raţiuni economice.

În acest context, EFE precizează că Franţa este al doilea cel mai mare exportator de arme din lume, fiind însă la mare distanţă de Statele Unite.