Fundaţia Alexandrion a decernat Premiile Matei Brâncoveanu

Fundaţia Alexandrion a organizat joi, 9 decembrie 2015, prima ediţie a Premiilor Matei Brâncoveanu, decernate în onoarea tinerilor valoroşi din cultura română, care se află la apogeul carierei lor şi care, mai mult, în 2015 au avut rezultate remarcabile cu proiectele pe care le-au realizat.

"Acum doi ani, atunci când am început organizarea primei ediţii a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, ne-am dat seama că trebuie şi putem să facem mai mult, astfel încât să putem acoperi cultura românească în întregul ei. Ne-am dat seama că este foarte greu să faci distincţii obiective între creatorii şi istoricii consacraţi şi cei mai tineri. Ne-am dorit să le arătăm că îi susţinem, că îi încurajăm şi că vrem să le fim parteneri în acest drum lung şi uneori anevoios al excelenţei şi al recunoaşterii. Acesta a fost motivul pentru care am decis ca, începând cu acest an, să organizăm o decernare de premii dedicată special lor, tinerilor artişti şi oameni de cultură care au dovedit deja că au un talent şi o forţă de muncă extraordinare", a declarat Nawaf Salameh, Preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

Au fost premiaţi tineri din opt domenii diferite - literatură, arte vizuale, teatru, film, dans, muzică clasică, muzică pop/jazz şi ştiinţe socio-umane. Nominalizările şi selecţia câştigătorilor au aparţinut unui juriu independent, condus de Prof. Bogdan Ion Lefter, poet, eseist, critic şi istoric literar român. Din juriu au mai făcut parte criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de artă Irina Cios, compozitorul Dan Dediu şi istoricul Bogdan Murgescu.

"Am premiat cariere construite şi personalităţi puternice, oameni în vârstă de 40-45 de ani, am premiat o generaţie intermediară şi o performanţă la mijloc de carieră. Un alt criteriu al juriului a fost cel al recompensării şi recunoaşterii rezultatelor din 2015", a declarat Prof. Bogdan Ion Lefter.

La secţiunea Literatură, câştigătorul desemnat a fost Vasile Ernu, cu volumul Sectanţii (vol. 1 din Mică trilogie a marginalilor). În aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Teodor Dună, pentru "Obiecte umane" (poezie - Editura Cartea Românească, 2015), şi Florin Lăzărescu - pentru "Întâmplări şi personaje" (proză scurtă, Editura Polirom, 2015).

Mihaela Kavdanska este câştigătoarea secţiunii Arte Vizuale, pentru proiectele multimedia prezentate în expoziţii şi spectacole la Bucureşti, Cleveland, Nova Gorica/Gorizia, Linz, Stuttgart, Trastevere, Viena (toate în 2015). La secţiunea Arte Vizuale au mai fost nominalizaţi Ciprian Mureşan, pentru expoziţiile personale de la Ludwig Museum din Budapesta şi Wilkinson Gallery din Londra, precum şi pentru participările la expoziţii de grup la Bucureşti, Berlin, Los Angeles, Paris, Tirana, Winterthur (toate în 2015) şi Ecaterina Vrana, pentru expoziţiile personale de la Galeria aiurart (vernisaj: 22 aprilie 2015), Galeria Cărtureşti Carusel (vernisaj: 23 aprilie 2015) şi Muzeul de Artă din Constanţa (vernisaj: 30 iulie 2015).

George Costin, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel (trupa de actori tineri constituită de regizorul Victor Ioan Frunză) sunt câştigătorii secţiunii Teatru, pentru rolurile din "Steaua fără nume", la Centrul Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu (premieră în 2015, după un rodaj la sfârşitul lui 2014), "A douăsprezecea noapte" (premieră: 19 noiembrie 2015) şi "Romeo şi Julieta" la Teatrul Metropolis (premieră: 23 noiembrie 2015).

În aceeaşi secţiune au mai fost nominalizaţi Mariana Cămărăşan (regizoare), pentru spectacolul "N(aum)", pe texte de Gellu Naum, proiect Unteatru/ Teatrul Metropolis din Bucureşti/ Fundaţia Gellu Naum (premieră: noiembrie 2014, relansat pe 1 mai 2015) şi Andrei şi Andreea Grosu (regizori şi creatori ai Unteatru), pentru spectacolele regizate în 2015: "The Sunset Limited" (premieră: 14 noiembrie 2015) şi "Livada de vişini" (premieră: 24 şi 25 noiembrie 2015), ambele la Unteatru.

Regizorul Tudor Giurgiu este laureatul secţiunii Film a premiilor Matei Brâncoveanu, pentru lung-metrajul de ficţiune "De ce eu?" (Libra Film, premieră în România: 27 februarie 2015). "Este primul premiu pe care îl iau în România cu De ce eu? Este o poveste personală şi complicată, mi-a luat mult timp să-l fac. E cel mai important proiect la care am lucrat. Aş vrea să rămână cunoscut ca o radiografie a societăţii româneşti a anilor 2000", a spus Tudor Giurgiu într-un mesaj înregistrat.

Au fost nominalizaţi la această secţiune Oana Giurgiu, pentru lung-metrajul de documentar "Aliyah Dada" (Libra Film, premieră în România: 27 martie 2015) şi Radu Jude (regizor) - pentru lung-metrajul de ficţiune "Aferim!" (HiFilm Productions, premieră în România: 27 februarie 2015).

Cosmin Manolescu, coregraf şi dansator, este câştigătorul secţiunii Dans, pentru "the kite/zmeul sau ce este dansul contemporan" (spectacol independent; premieră: 12 şi 13 noiembrie 2015) şi "Fragil".

Au fost nominalizaţi la această categorie şi Andrea Gavriliu (coregrafă, actriţă şi dansatoare), pentru "3 ore după miezul nopţii" la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte (regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 13 noiembrie 2015) şi "Vertij" la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Vava Ştefănescu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015) şi Vava Ştefănescu (coregrafă şi dansatoare), pentru "UbuZdup" la Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj (regia: Tompa Gabor; premieră: 9 iunie 2015) şi "Vertij" la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Andrea Gavriliu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015).

Dirijorul Tiberiu Soare este câştigătorul premiului Matei Brâncoveanu pentru Muzică Clasică, pentru CD-ul realizat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio cu simfonia "Manfred", de Piotr Ilici Ceaikovski (Editura Casa Radio, 2015).

Au mai fost nominalizaţi la aceeaşi secţiune şi Mihai Măniceanu (compozitor), pentru "Reductio ad absurdum - Concertino pentru pian şi orchestră de cameră" (primă audiţie absolută în cadrul Festivalului Enescu, în interpretarea ansamblului Profil, 5 septembrie 2015) şi Diana Moş (violonistă), pentru susţinerea muzicii contemporane româneşti în recitaluri solistice la Berlin şi Oldenburg (mai-iunie 2015).

Compozitorul şi pianistul Andrei Tudor este câştigătorul secţiunii Pop/Jazz, pentru proiectul "Fusion Concerto pentru pian şi orchestră" (prezentare publică: iunie 2015), precum şi pentru CD-ul "Guardian Angel" al Angelei Gheorghiu (lansare: decembrie 2014) şi piesa "A million stars" cu care a concurat Luminiţa Anghel la Eurovision 2015 (lansare: februarie 2015).

La această secţiune au fost nominalizaţi şi Cătălin Creţu (compozitor), pentru volumul "De la sunetul sinus la anatomia umbrei. Perspective tehnologice în muzica nouă" (Editura Vellant, 2015) şi pentru proiectele de muzică electronică derulate în anul 2015 şi Jazzapella, grup vocal relansat în formula Zoltán András, Ana Băncescu, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, Bogdan Tudor, Mihail Grigore, pentru concertele şi înregistrarile din anul 2015.

Marius Diaconescu, conf. dr. La Universitatea din Bucureşti, a fost laureatul secţiunii Ştiinţe Socio-Umane, pentru proiectul "Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României", coordonat la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei (proiect 2015-2016).

Celelalte nominalizări la această secţiune au fost Alexander Baumgarten (conf. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), pentru proiectul colecţiei "Biblioteca medievală" iniţiat şi coordonat la Editura Polirom (27 de volume cu începere din 2003; apariţii 2015: Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor şi Raimundus Lullus, Ars brevis) şi Victoria Stoiciu (Fundaţia Friedrich Ebert, Bucureşti, pentru proiectul "Monitorul social de investigare a realităţilor sociale româneşti" (proiect lansat în iunie 2015).

Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea constantă a artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul Fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.