FUNDAŢIA POST-PRIVATIZARE: "Sectorul nostru antreprenorial a evoluat similar celui din UE-27"

Ţara noastră este pe ultima poziţie între statele membre, după evoluţia numărului de angajaţi şi valoarea adăugată brută a întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit Raportului privind sectorul IMM din Romania realizat de Fundaţia Post-Privatizare, care citează Eurostat.

Acesta arată că situaţia defavorabilă este explicată printr-o creştere economică bazată pe investiţiile străine şi mai puţin pe resursele interne, care a avut loc pe parcursul mai multor ani anteriori crizei.

Potrivit documentului, per ansamblu, sectorul nostru antreprenorial a evoluat, în ultimii ani, similar celui din UE-27, deţinând o pondere de 99,7% din întreaga populaţie de întreprinderi.

"Există uşoare diferenţe de structură a sectorului pe clase de mărime, în sensul că, în România micro-întreprinderile au un procentaj mai mic (88%) faţă de media europeană de 92,2%, iar firmele mici cumulează 10% din totalul IMM, mai mult decât ponderea înregistrată în UE de aceas­tă clasă de mărime (6,5%).

Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale pe activităţi economice, se constată o concentrare mai mare a IMM-urilor din România în sectorul comerţului cu amănuntul şi cu ridicata (38%), faţă de media de 30% în UE. Urmea­ză sectorul de servicii în domeniile hotelier şi catering, transport, imobiliare şi servicii de afaceri (29%), construcţii (18%) şi industrie prelucrătoare (10%)", subliniază raportul citat.

Documentul subliniază că ţara noas­tră este una dintre ţările europene cel mai mult afectate de recesiune, deoa­rece expansiunea economică anterioară crizei s-a bazat în principal pe investiţiile străine directe, care s-au restrâns drastic atunci când efectele crizei economice globale au fost resimţite de investitorii străini.

Criza a avut un impact puternic asupra IMM-urilor din România, determinând stoparea evoluţiilor pozitive cunoscute anterior pentru o perioadă relativ lungă de timp (2000-2008).

Instalarea crizei economice şi financiare în mediul de afaceri româ­nesc a influenţat în mod negativ evoluţia demografică a întreprinderilor în perioada 2009-2012, modificând substanţial raportul dintre numărul înmatriculărilor de firme şi cel al sus­pendărilor, dizolvărilor şi radierilor din Registrul Comerţului.

Dinamica operaţiunilor de încetare temporară sau definitivă a activităţii arată că, în perioada 2009-2012, aproximativ 360.000 de afaceri au fost închise definitiv sau suspendate temporar.

A fost constatată atractivitatea întreprinzătorilor pentru agricultură, justificată nu numai de potenţialul intern al resurselor şi al pieţei de des­facere autohtone, ci şi de politicile publice de dezvoltare susţinute din finanţări consistente de la bugetul de stat şi din fonduri europene, în ultimii ani.

Cele mai multe înmatriculări, în 2012, au fost în regiunea Bucureşti-Ilfov, respectiv 18% din totalul pe ţară, în top urmând regiunea Nord-Vest, cu 16%, iar cele mai puţine întreprinderi au fost înmatriculate în Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procentaje egale, de 10%.

Numărul de IMM-uri active economic a rămas, practic, la acelaşi nivel, de circa 437.000, în anii 2010 şi 2011, însă comparativ cu anul 2008, acest număr este mai redus cu 14%.

Documentul citat mai aratră că IMM-urile din sectorul industrial reprezintă cel mai eficient contributor la forţa de muncă, având în vedere ponderea mare a numărului de salariaţi raportat la numărul de firme.

Clasa de întreprinderi mici şi-a consolidat poziţia de lider între IMM-uri, având cel mai mare aport la crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi cea mai bună evoluţie sub aspectul forţei de muncă în majoritatea sectoarelor economice.

"IMM-urile din România sunt principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând două treimi din numărul total de salariaţi în economia non-financiară, la fel ca IMM-urile din UE-27", potrivit Raportului, care precizează: "Totuşi, raportarea faţă de anul de referinţă 2008 indică o pierdere de 13% în numărul total de salariaţi, concomitent cu dispariţia a 14% dintre IMM-urile active pe piaţă. De semnalat faptul că numărul mediu de salariaţi din 2011 nu a mai crescut exclusiv pe seama înfiinţării de noi întreprinderi, ci datorită creşterii clasei de întreprinderi mici. În măsura în care va continua şi în anii următori, acest proces de creştere ar putea indica o etapă nouă în evoluţia antreprenoriatului românesc, impulsionată de nevoia de consolidare a IMM-urilor şi de creşterea competitivităţii lor pe piaţă, dar şi ca un posibil rezultat al sprijinului financiar mai consistent acordat în ultimii ani".

Creşterea medie a cifrei de afaceri obţinută de IMM-uri, în 2011 faţă de 2010, a fost de 2%, în termeni reali, iar la nivelul claselor de mărime, cea mai mare creştere a înregistrat clasa întreprinderilor mici (8,6%), urmată de clasa întreprinderilor mijlocii (0,9%). Numai microîntreprinderile şi-au diminuat cifra de afaceri în termeni reali, în perioada analizată, res­pectiv cu -3,3%.

Din punct de vedere sectorial, se observă o contribuţie importantă a IMM-urilor din industria prelucrătoa­re, care au realizat 16% din valoarea totală a cifrei de afaceri. Întreprinderile din industria alimentară asigură cea mai mare cifră de afaceri din sectorul productiv, iar clasa mijlocie se detaşează ca principal contributor, cu un procent de 61% din total.

• Mai mult de jumătate din întreprinderi sunt profitabile

Peste 54% dintre întreprinderile mici şi mijlocii active în economia non-financiară au raportat profit, în anul 2011. Valoarea medie a profitului net înregistrat de IMM-uri a reprezentat 5% din cifra de afaceri.

La nivelul IMM-urilor, numărul mediu de salariaţi pe o întreprindere este de 5,8, în România, mai mare faţă de media europeană, care este de 4,2 salariaţi/întreprindere.

Valoarea medie a productivităţii muncii în sectorul IMM reprezintă 72% din productivitatea muncii în întreprinderile mari. Valorile de productivitate înregistrate în acest domeniu se situează în plaja de valori specifice pentru IMM-urile din UE 27, respectiv între 32.000 de euro, în cazul micro-întreprinderilor şi 59.000 de euro, în cazul întreprinderilor mari.

Sistemul de politici publice şi instrumentele financiare de sprijin pentru IMM-urile din România antrenează surse şi tipuri de finanţări diverse. Alături de finanţările directe pentru dezvoltarea IMM-urilor alocate de la bugetul de stat sau din Fondurile Structurale şi de Coeziune, mecanismele de garantare şi contragarantare capitalizate în principal de Guvernul nostru sunt principalele pârghii pentru facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor.

O altă sursă care s-a dezvoltat din ce în ce mai mult în ultimii ani este micro-finanţarea, prin credite în valoare de sub 25.000 de euro, acordate de instituţiile financiare de micro-finanţare în condiţii favorabile, care asigură şi consultanţă în afaceri pentru micii întreprinzători.

Sectorul de micro-creditare din România a cunoscut o adevarată expansiune odată cu promulgarea Legii nr. 240/2005 privind reglementarea activităţilor de micro-creditare, România ocupând locul al cincilea în Europa, după numărul de beneficiari de micro-credite.

"Trebuie, totuşi, semnalată insuficienţa ofertei fondurilor de risc adresate activităţilor inovative şi startup-urilor cu potenţial de creştere. Acest segment de firme devine tot mai relevant pentru actuala etapă de dezvoltare a societăţii la nivel global, însă în România rămâne în continuare fără un sprijin orientat, în absenţa unei abordări coordonate în parteneriat public-privat".

Specialiştii de la Fundaţia Post-Privatizare susţin că intervenţiile guvernamentale viitoare ar trebui să pornească de la evaluarea impactului asupra IMM-urilor a exerciţiului financiar 2007-2013 şi să se bazeze pe cunoaşterea realităţilor româneşti, coordonate cu politicile şi sistemul de taxare al UE, dat fiind faptul că IMM-urile din România concurează cu celelalte companii europene pe aceeaşi piaţă comună.

Având ca pilon principal dezvoltarea educaţiei şi instruirii antreprenoriale, noul Plan pentru antreprenoriat 2020, aprobat în ianuarie 2013 de Comisia Europeană, prevede un set de acţiuni coordonate care vor acoperi o arie largă de domenii de intervenţie.

Acţiunile comune ale Comisiei şi guvernelor sunt menite să sprijine antreprenorii din Europa, pentru a fi cât mai adaptabili şi cât mai creativi, în contextul unei concurenţe globale mai exigente şi mai dinamice ca oricând.

Raportul mai arată: "Se impune o strategie naţională pentru educaţie antreprenorială cu abordarea sistemică şi integrarea într-un ecosistem al educaţiei antreprenoriale pornind de la programa obligatorie din sistemul naţional de educaţie preuniversitară, continuând cu îmbunătăţirea ofertei de pregătire la nivel universitar şi formarea profesională continuă".

În condiţiile persistenţei crizei economice globale, se impun mai mult ca oricând măsuri guvernamentale strategice şi acţiuni coordonate pentru susţinerea întreprinderilor active economic în competiţia tot mai acerbă de pe piaţa unică a Uniunii Europene şi pentru stimularea afacerilor şi înfiinţarea de noi firme.

De asemenea, conform lucrării, ar trebui alocate bugete consistente pentru programe şi scheme de finanţare dedicate, care să acorde sprijin financiar direct IMM-urilor orientate pe inovare, creând premisele pentru constituirea, în România, a unei mase critice de întreprinderi cu potenţial de creştere, în domenii de înaltă tehnologie sau bazate pe transferul rezultatelor din cercetare.