GDPR văzut de peste ocean

În ianuarie 2018, în urma unui sondaj făcut de către guvernul american în rândul companiilor americane, reieşea faptul că numai 21% din acestea se preocupă de implicaţiile GDPR şi au un plan de aliniere în acest sens, în vreme ce 27% doar sunt preocupate, fără a fi întreprins ceva încă.

Un alt parametru important este faptul că 87% dintre marile companii tehnologice americane s-au considerat de la bun început expuse la acţiuni în justiţie, şi au prevăzut o avalanşă de reclamaţii, plângeri şi procese în acest sens. Comparativ, doar 80% dintre omoloagele lor europene s-au simţit la fel de expuse la acţiuni de acest fel.

Nu este o taină faptul că la mai puţin de o oră de la termenul de punere în aplicare al GDPR, se înregistrau deja primele plângeri majore împotriva marilor companii tehnologice americane prezente în Europa. Fundaţia None Of Your Business (NOYB), înfiinţată de către un activist austriac pe nume Max Schrems, a dat în judecată, pe teritoriul Europei, atât Google cât şi Facebook (cu afiliatele WhatsApp şi Instagram) pe tema consimţământului forţat pe care acestea l-ar fi cerut de la utilizatori.

Înapoi în Statele Unite, marea majoritate a companiilor s-au limitat la a trimite mail-uri de cerere de consimţământ către bazele proprii de date, în vreme ce modul de integrare al protecţiei datelor în cultura organizaţională, operaţională, comercială, precum şi în designul de produse şi servicii oferite sunt mult rămase în urmă, ele necesitând un efort uriaş de adaptare şi inovare.

Companiile tehnologice americane care gestionează datele personale a milioane de europeni au investit enorm în alinierea la noile reglementări, spre deosebire de fraţii lor mai mici, companii cu incomparabil mai puţine fonduri şi anvergură, care au început să renunţe pur şi simplu la a mai avea clienţi sau utilizatori de pe batrânul continent.

Microsoft a făcut cunoscut faptul că a implicat 1500 de ingineri în procesul de aliniere la noile cerinţe GDPR şi că va oferi acelaşi nivel de protecţie a datelor pentru toţi utilizatorii şi clienţii săi, la nivel mondial. Exemplu urmat rapid şi de către Facebook, un alt gigant IT aflat în cătarea activiştilor, dar şi a guvernului american, deopotrivă.

Există şi avantaje în a fi un gigant IT, precum Facebook sau Google şi Twitter, şi anume acela că, prin natura modelului de business, sunt în contact direct cu proprii utilizatori, pe care îi pot contacta uşor şi cu care se pot regla reciproc în aplicarea noilor cerinţe ale GDPR. Plus resursele nelimitate de oameni şi de tehnologie pe care le au la dispoziţie.

Publicul american, în special în perioada de după audierile Facebook, Google şi Twitter de către Senatul american din octombrie anul trecut, a devenit mai atent la potenţialele derapaje şi riscuri la dresa datelor personale prelucrate pe care companii de acest tip le comportă. Şi a început să se exprime în sensul necesităţii uniformizării reglementărilor de protecţia datelor la nivel federal, acestea diferind deocamdată de la stat la stat. În mod ideal, publicul american îşi doreşte ca marii jucători din IT&C să fie reglementaţi şi supervizaţi de către guvernul federal, la fel ca şi industria bancară şi marii finanţatori. În acelaşi timp, doar 31% dintre americani cred în capacitatea guvernului federal de a face acest lucru.