Georgescu: Un nou acord cu FMI va fi discutat în ianuarie şi se va aproba în februarie

Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.

"Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Florin Georgescu, potrivit Mediafax.

Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, când va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern.

El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie.

Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.

O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".

Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.

• Erste: Un nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor

Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor într-o perioadă de altfel dificilă, reprezentând "o veste bună" pentru pieţele financiare, notează analiştii băncii austriece Erste într-un raport transmis vineri.

"În viziunea noastră, un nou acord cu FMI, UE şi Banca Mondială reprezintă o veste bună pentru pieţele financiare, deoarece va întări încrederea investitorilor, în vremuri dificile", se spune în raport.

• Georgescu: Fondurile din privatizare vor fi investite în companii strategice din energie şi transport

Veniturile obţinute din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport, unde România are resurse neexploatate, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.

Georgescu a afirmat că privatizarea, "bine gândită şi bine pusă în practică", va fi una dintre priorităţile Guvernului, concomitent cu restructurarea companiilor de stat şi eficientizarea acestora.

Ministrul Finanţelor a arătat că spre deosebire de fluxurile intrate în România înainte de criză, care au dus uneori la dezechilibre şi o îndatorare excesivă a populaţiei, fondurile din privatizare vor fi direcţionarte către obiective cu valoarea adăugată.

"Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate", a spus Gerogescu.

Potrivit ministrului Finanţelor, restructurarea sectorului de stat va trebui acompaniată de eficientizarea sectorului privat şi întărirea disciplinei financiare.

"În raportul piaţă - stat dorim reguli clare, puţine, nu multe, stimulative, cu aplicare fermă, care să asigure şi stimularea investiţiilor, cum spuneam, dar şi disciplina financiar-economică la nivelul tuturor actorilor, fie ei de stat sau privaţi", a continuat Gerogescu.

El a arătat că în România este necesară îmbunătăţirea raportului între libertăţi şi responsabilităţi.

"Nu se poate ca libertatea să fie individuală şi responsabilitatea să fie colectivă (...) În cazul proiectelor publice, este adevărat că sunt responsabilităţi colective", a adăugat oficialul Ministerului Finasnţelor.

El opinează că însăşi rezultatul alegerilor din SUA demonstrează că după criza financiară este încă nevoie de un echilibru între cele do relaţii: libertate - responsabilitate şi piaţă - stat.

În ceea ce priveşte stimulii fiscali, Georgescu pledează pe o relaxare treptată, care să fie susţinută de apariţia a noi locuri de muncă şi creşteri de productivitate, astfel încât să nu fie afectat bugetul de stat.

"Prin instituţiile statului trebuie să se îmbunătăţească disciplina pentru ca toţi actorii să-şi înceapă competiţie de pe poziţii egale şi statul să fie un arbitru neutru", a conchis Georgescu.

Potrivit unui document guvernamental, Guvernul aştepta peste 2 miliarde lei (448,2 mil euro) din listarea unor pachete de acţiuni la OMV Petrom, Romgaz şi vânzarea CupruMin, amânate pentru anul viitor, dar mizează încă să încaseze în acest an 704 milioane lei (155,9 mil euro) din cedarea pachetului minoritar la Rompetrol.

În lipsa veniturilor luate în calcul să fie încasate în acest an din listarea pe bursă a unui pachet de acţiuni Petrom de 9,84% din capitalul companiei şi de 15% din titlurile Romgaz şi pe fondul licitaţiilor eşuate la CupruMin şi Oltchim, sumele totale colectate de stat din privatizare au scăzut de la 4,2 miliarde lei prognozate iniţial la 2,9 miliarde lei. Din încasările totale, jumătate (1,5 miliarde lei) reprezintă bani obţinuţi din dividende.

Sursa citată avansează anul 2013 ca termen pentru finalizarea procedurii de vânzare a pachetelor de acţiuni la Petrom şi Romgaz şi relevă că statul se bazează să încaseze chiar în acest an 704 milioane lei din vânzarea pe bursă a pachetului minoritar de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI, în cadrul acordului de precauţie aflat în derulare, să vândă participaţii deţinute de stat la companii strategice din domeniile energiei şi transporturilor, inclusiv Transgaz (15%), Romgaz (10%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), Oltchim (privatizare integrală), CFR Marfă (privatizare pachet majoritar), Tarom (20%), Electrica Furnizare şi cele trei companii de distribuţie ale Electrica (participaţii majoritare).

Tot prin vânzarea de participaţii majoritare ar trebui privatizare noul producător de energie Hunedoara (format prin fuzionarea centralelor Paroşeni şi Mintia şi a celor patru mine viabile ale Companiei Naţionale a Huilei) şi noul producător de energie Oltenia (format din fuziunea termocentralelor Turceni, Rovinari şi Craiova cu producătorul de cărbune Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu).