GHEORGHE IALOMIŢIANU: "S-ar cădea să avem avizul BCE pe Legea dării în plată, dar nu este obligatoriu"

Şi pe ultima sută de metri până la aprobarea sa, Legea dării în plată naşte controverse.

Ultimele contradicţii pe subiect fac referire la Tratatul de Aderare, care, potrivit cererii de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis, ar obliga parlamentarii să trimită legea instituţiilor europene în vederea obţinerii avizului pe text.

Deputatul liberal Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe, este de părere că ar fi mai precaut să avem şi avizul instituţiilor UE pe iniţiativa legislativă, dar subliniază că acest lucru nu este obligatoriu.

Domnia sa ne-a declarat: "Singurul lucru obligatoriu pentru ţările membre UE este ca acestea să trimită bugetele naţionale la Comisia Europeană. Nu am întâlnit până acum o situaţie în care să trimitem vreo lege instituţiilor UE spre avizare.

Ne-am consultat cu ei (n.r. cu oficialii europeni), ca să nu primim infringement, dar o regulă strictă conform căreia să trimitem legile Comisiei Europene (CE) şi Băncii Centrale Europene (BCE) înainte de aprobare nu există.

Legat de Legea dării în plată, având în vedere că UE a elaborat mecanismul de Supraveghere a sistemului bancar, Mecanismul de Rezoluţie, probabil că este necesar să ne consultăm cu BCE, dar nu e obligatoriu să trimitem anumite legi să le vadă. În sensul că UE ne spune să luăm măsuri de urgenţă ca să apere sistemul bancar, iar noi acum luăm o decizie care s-ar putea să afecteze sectorul şi în acest sens s-ar cădea să avem avizul BCE, ca să ne asigurăm, dar acesta nu este obligatoriu. Ei acţionează când sunt anumite derapaje care ar afecta, de exemplu, sistemul bancar, iar atenţionările din partea acestor instituţii reprezintă o procedură firească. BNR a sesizat CE ca să reacţioneze, dar sunt reacţii fireşti care apar de la UE şi în urma unor declaraţii".

Cererea de reexaminare a legii formulată de şeful statului menţionează: "În expunerea de motive a legii se precizează că aceasta transpune şi Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010. Însă art. 45 din Legea 24/2000 prevede că în situaţia actelor normative care transpun direct norme europene în dreptul intern, după partea dispozitivă a acestora se face o menţiune care să cuprindă elementele de identificare a actului transpus, precum şi gradul de transpunere a acestuia (total sau parţial). Din analiza textului legii transmise la promulgare, am constatat lipsa unei asemenea menţiuni (...)". Cererea adaugă faptul că, în cazul transpunerii unei directive, "consultarea Băncii Centrale Europene era obligatorie în conformitate cu art. 127 alin. (4) şi art. 282 alin. (5) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene coroborat cu Decizia nr. 98/415/CE (...)".

Menţionăm că articolul 127 alin. (4) din tratatul amintit arată: "Banca Centrală Europeană este consultată:

- cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de competenţele sale;

- de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competenţa sa, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu (...).

În domeniile care ţin de competenţele sale, Banca Centrală Europeană poate prezenta avize respectivelor instituţii, organe, oficii sau agenţii ale Uniunii sau autorităţilor naţionale", iar articolul 282 alin. (5) subliniază: "În domeniile în care are atribuţii, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricătrui proiect de act al Uniunii, precum şi asupra oricărtui proiect de reglementare la nivel naţional şi poate emite avize".

Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat legea, ne-a spus că, din punctul său de vedere, în Tratat nu este subliniată obligativitatea ca iniţiativa sa să fie transmisă BCE spre avizare: "Eu nu am citit aşa ceva în Tratatul de Aderare la UE. Care este motivaţia conform căreia această lege este de competenţa BCE? Este o lege cu destinaţie strict civilă. Cine stabileşte că BCE se ocupă de această lege? BCE ar trebui să se ocupe de chestiuni precum statutul BNR, emisiunea de monedă, echilibrul sistemului bancar etc. Cei care ies cu astfel de «certitudini» ar trebui să fie foarte atenţi, pentru că, la un moment dat, n-o să-i mai creadă nimeni, iar noi avem nevoie de informaţiile care vin din partea BNR şi a sistemului bancar".

În opinia lui Gheorghe Piperea, textul preşedintelui din cererea de reexaminare este cel mult interpretabil.

Şi deputatul lilberal Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat proiectul legislativ, consideră că legea nu face obiectul Tratatului adus în discuţie.

Domnia sa ne-a spus: "Şi dacă ar fi aşa, BCE s-a pronunţat deja asupra textului de lege, la solicitarea BNR. Avem punctul de vedere al BCE. Cert este că Banca Centrală Europeană apără interesele băncilor, iar Parlamentul ţării apără interesele cetăţenilor".

Domnul Zamfir a purtat, ieri, noi discuţii cu reprezentanţii PSD, reiterând ideea că legea se va aplica tuturor creditelor de nevoi personale garantate cu ipotecă.

Legea dării în plată ar urma să se aplice şi creditelor vândute către recuperatorii de creanţe, potrivit lui Daniel Cătălin Zamfir, care spune că inclusiv creditele cesionate în afara ţării ar urma să intre sub efectul legii. Totodată, noua lege se va aplica şi debitorilor care deja au fost executaţi silit, în sensul că va fi sistată poprirea pe veniturile împrumutatului.

Legea dării în plată nu se va aplica şi celor care s-au împrumutat apelând la programul Prima Casă, după cum ne-a spus, recent, deputatul Zamfir, adăugând: "În ceea ce priveşte plafonul aferent creditelor contractate, reprezentanţii PSD sunt deschişi să majorăm valoarea acestuia la 250.000 de euro. Dacă va fi ridicată excepţia de neconstituţionalitate a acestui plafon şi Curtea Constituţională va constata că el este neconstituţional, atunci se va renunţa la plafon". Deputaţii din cadrul Comisiei Juridice urmează să intre astăzi pe text, în vederea aprobării legii. Camera Deputaţilor este for decizional şi, după avizul din comisie, legea va merge în plen, pentru un ultim vot.