Gheorghe Piperea, ECR: Înarmare, criză şi identitate X - priorităţile bugetare ale UE

În contextul adoptării liniilor directoare pentru bugetul Uniunii Europene aferent anului 2026, Parlamentul European a emis un document care, deşi ambalat în limbajul grandilocvent al progresului şi coeziunii, ridică semne serioase de întrebare asupra direcţiei reale în care se îndreaptă proiectul european, afirmă deputatul european Gheorghe Piperea (ECR/AUR). Deşi ghidul de conduită bugetară a fost adoptat în sesiunea din 1-3 aprilie a Parlamentului European, fiind înregistrate 441 voturi pentru, 173 împotrivă şi 70 de abţineri, documentul pare mai degrabă o continuare a unor politici eşuate, decât o resetare a modelului economic şi social european, susţine europarlamentarul român.

Gheorghe Piperea a declarat: "Documentul trasează priorităţi generoase în formă, dar vagi şi profund inegale în fond, precum consolidarea capacităţilor de apărare şi securitate ale UE, stimularea investiţiilor publice şi private, reducerea decalajelor de competenţe şi finanţarea tranziţiei digitale şi verzi, alături de obiective pur teoretice şi declarative privind coeziunea economică şi socială şi piaţa unică. Dincolo de aceste formule pompoase şi atât de generale, acest ghid de conduită bugetară continuă să reflecte aceleaşi mecanisme vechi, rigide şi direcţii părtinitoare cu care birocraţia UE ne-a obişnuit în ultimii ani. Fonduri care ar trebui să contribuie la reducerea inegalităţilor între statele membre şi regiunile UE sunt reorientate către zone precum militarizarea sau obiectivele ecologice abstracte, cu beneficii iluzorii, dar consecinţe negative certe - sărăcirea populaţiei, falimentarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi acutizarea inagalităţilor economice. Fonduri care erau, oricum, aproape inaccesibile celor care au nevoie cel mai mult de sprijin real, vor fi acum reorientate întru satisfacerea unor ambiţii birocratice sau a unor himere pseudo-ştiinţitice, mai multe ideologice decât socialmente legitimare".

Europarlamentarul ECR (grupul politic al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) arată că una dintre cele mai notabile absenţe din ghidul bugetar este lipsa unui angajament real pentru o reformă fiscală echitabilă. Domnia sa acuză faptul că propunerea de introducere a unei taxe de 3% pe averile de peste 100 milioane de euro, "care ar fi adus la buget peste 120 miliarde euro", a fost respinsă. De asemenea, o propunere de impozitare minimă de 25% pentru multinaţionale - "ce transferă anual peste 1.000 miliarde USD către paradisuri fiscale" - a fost respinsă de o majoritate parlamentară acuzată de servilism faţă de interesele corporatiste.

Gheorghe Piperea acuză: "Cifrele sunt grăitoare: în ultimii ani, 0,5% din populaţia UE şi-a crescut averea cu 65%, în timp ce noi, restul societăţii, am avut de suportat costurile unei crize sanitare, (inventat)climatice, geo-politice, energetice şi economice care ne-a fragilizat continuu şi ne-a vulnerabilizat. E greu de ignorat faptul că, deşi pandemia, lupta cu schimbările climatice şi războiul au fost dezastruoase pentru marea majoritatea cetăţenilor UE, au funcţionat ca acceleratoare de acumulare a averilor pentru o elită restrânsă, voit şi declarat neo-feudală. Suntem, azi, într-o situaţie similară evului mediu timpuriu, doar că avem de suportat taxe şi impozite mai mari şi mai iraţionale decât taxa pe fumărit şi zeciuiala aplicabilă iobagilor. Dincolo de retorică, liniile directoare privind bugetul UE pe 2026 par a fi construite pentru a conserva status quo-ul în care se mimează grija pentru coeziune şi echitate, se direcţionează bani către înarmare şi se fac alocări bugetare ambigue pentru finanţarea informării şi a «turnătoriei moderne» (acest tip de cultură a denunţului nu este o garanţie a justiţiei, dreptăţii şi adevărului, ci un instrument în esenţă totalitar, care anihiliează treptat încrederea în democraţie şi în justiţia socială)".

Deputatul european din partea ECR susţine că majoritatea politică constituită în Parlamentul European de către PPE, S&D, Renew Europe şi Verzi respinge propuneri de alocare de fonduri pentru o reformă profundă a politicii agricole comune, pentru a combate inegalităţile dintre fermieri şi pentru a restabili suveranitatea alimentară, pentru investiţii reale în locuinţe publice, pentru a face faţă efectelor crizei costului vieţii şi adâncirii sărăciei, pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor.

"În loc să devină un instrument de corecţie şi de sprijin pentru cei mulţi, UE rămâne o structură tehnocrată care mimează progresul, dar reproduce şi adânceşte dezechilibrele", afirmă Gheorghe Piperea.

Europarlamentarul mai arată că pe plan geopolitic Uniunea Europeană pare să urmeze o cale hazardată şi susţine că tentativa blocului comunitar de a se distanţa de SUA şi de a promova o "autonomie strategică" riscă să transforme UE într-un actor izolat şi slab, lipsit de capacitate reală de influenţă. Mai mult, planurile de retorsiune comercială împotriva SUA, în condiţiile în care ţările din estul Europei nu au beneficiat niciodată de aceleaşi facilităţi, adâncesc sentimentul de nedreptate şi marginalizare, iar preluarea de către UE a finanţării pe care Washingtonul nu o mai asigură prin USAid reprezintă o decizie riscantă care ar putea destabiliza şi mai mult un buget deja tensionat, afirmă deputatul european al ECR.

Un alt aspect controversat este viziunea conform căreia inflaţia, prin "relaxarea" ei, ar putea stimula creşterea economică. Domnul Piperea afirmă că, în realitate, inflaţia acţionează ca o taxă ascunsă, afectând în special pe cei cu venituri mici, iar comprimarea consumului va lovi producţia ceea ce se va reflecta în pierderea locurilor de muncă.

Potrivit deputatului european, toate acestea vin pe fondul unei direcţii tot mai evidente spre control digital centralizat, prin implementarea identităţii digitale unice la nivel european, proiect care, sub pretextul eficienţei administrative, ar putea deveni un instrument de monitorizare şi control al cetăţenilor de care se va abuza cu siguranţă, pe modelul Chinei care condiţionează accesul la anumite servicii (de ex., credite, joburi, educaţie, cultură, turism) de scorul/ratingul social care include conduita digitală.

"În acest cadru, recent introdusa opţiune de a alege X ca gen pe actul de identitate nu este doar o măsură simbolică, ci un pas suplimentar spre decuplarea datelor de realităţile biologice, juridice şi administrative. Identitatea digitală nu mai este un simplu instrument de control, este deja terenul de luptă între realitate şi construcţie, între adevăr şi remodelarea ideologică a omului, după liniile directoare ale ideologiilor toxice ale secolului trecut, nazismul şi comunismul", susţine Gheorghe Piperea.

Europarlamentarul ECR concluzionează că bugetul UE pentru anul viitor nu pare a fi un instrument al progresului, ci mai degrabă o continuare a unui model inechitabil, birocratic şi ideologizat, care, în loc să construiască o Europă a cetăţenilor, a echităţii şi a dezvoltării durabile, favorizează status quo-ul şi interesele unei elite tot mai deconectate de problemele reale cu care se confruntă cetăţenii europeni.

(C)