Gogoşile, bombe care ne explodează în gură!

În alimentaţie nimic nu este ceea ce pare, nici măcar inocenta gogoaşă.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 20 tipuri de gogoşi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. Informaţiile despre acest produs foarte răspândit şi iubit, care se găseşte în comerţ nu sunt menite să liniştească: "O gogoaşă din aluat congelat conţine până la 14 chimicale! Gogoşile conţin grăsimi trans peste limitele de siguranţă! Gogoşi din aluat congelat colorate cu dioxid de titan! Gogoşi glazurate cu carmin! 28 de aditivi alimentari descoperiţi în gogoşile analizate! O gogoaşă conţine până la 5 linguriţe de zahăr! O gogoaşă consumată zilnic timp de 30 de zile modifică greutatea corporală cu 1,5 kg!"

Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective: Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung. Analiza conţinutului de grăsimi trans din acest tip de produs şi impactul acestora asupra organismului.

1. Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung. Ingredientele regăsite în compoziţia sortimentelor de gogoşi analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de secară, făină de fasole, soia, uleiuri şi grăsimi vegetale (palmier, shea, cocos, rapiţă, floarea soarelui), apă, zahăr, dextroză, sirop de glucoză, fructoză, lactoză, cazeinat, enzime, drojdie, sare, lapte praf degresat, zer praf, gelifiant, pectină, ouă lichide pasteurizate, praf de albuş de ou, oţet din vin, amidon din grâu, amidon de porumb, carmin, roşu sfeclă, carbonat de calciu, dioxid de titan, sorbat de potasiu, acid ascorbic, palmitat de ascorbil, tocoferol, lecitină, acid citric, gumă guar, gumă xantan, difosfaţi, trifosfaţi, carbonaţi de sodiu, dioxid de siliciu, carboximetilceluloza, mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizii graşi, stearoil-2-lactilat de sodiu, ceară de albine, shellac, L-cisteina, propilen glicol, extract de paprika, luteină, carbonaţi de amoniu, carbonaţi de potasiu, arome de lapte, aromă de caise şi aromă de vişine.

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii: E120 - Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coşenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite. E 171 - dioxid de titan este un colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări şi la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi a sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis. E 202 - sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman. E 330 - acidul citric este un agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree. E 412 - gumă de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator şi agent de îngroşare. Poate provoca greaţă, flatulenţă şi crampe. E 415 - gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenţă, diaree, crampe abdominale şi scăderea glicemiei. E 450 - difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacţii alergice, tulburări de tranzit intestinal şi modifică echilibrul calciu-fosfor din organism. E 904 - shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare şi care poate produce iritaţii la nivelul pielii. E 920 - cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanţă pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obţine din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite şi coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producţia mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul. E 1520 - propilen glicol se utilizează ca antigel în radiatoarele motoarelor şi se extrage din ţiţei. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic şi cardiotoxic. În contact cu pielea produce dermatite.

2. Analiza conţinutului de grăsimi trans din acest tip de produs şi impactul acestora asupra organismului. Majoritatea studiilor realizate şi date publicităţii de specialişti au demonstrat că grăsimile trans sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale. De asemenea, aceste grăsimi determină creşterea colesterolului "rău" şi induce scăderea colesterolului "bun" cu efecte teratogene şi cancerigene din cauza folosirii lor mai ales la prăjit. Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiovasculare, cu o creştere de 34% a riscului general de deces şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, se precizează într-un studiu publicat în prestigiosul British Medical Journal. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de "grăsimi trans", precum uleiurile hidrogenate au mai multe calităţi şi proprietăţi industriale anume, acelea că asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate. Cu toate că nu este popularizată informaţia pe cât ar fi necesar, există un larg consens ştiinţific referitor la riscurile majore asupra sănătăţii publice generate de consumul în cantităţi mari de AGTN (acizi graşi trans-nesaturaţi). Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi boală Alzheimer. În anul 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces şi dizabilitate în România se află riscul alimentar.

• Grăsimi ilegale!

În anul 2004, Danemarca a declarat că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Cei care încălcau legea puteau fi amendaţi cu sume uriaşe şi chiar puteau primi ani de închisoare. Mai multe ţări din lume precum Brazilia, Costa Rica, Olanda şi Coreea de Sud au introdus legi similare care s-au dovedit foarte eficiente în ultimele două decenii, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care solicită intensiv eliminarea acestor grăsimi din alimentaţia globului.

În ţara noastră există în parlament, pentru prima dată, o iniţiativă legislativă menită să reglementeze timid, utilizarea alimentelor sănătoase pentru reducerea bolilor cardiovasculare.Legea înaintată conţine prevederi clare privind utilizarea uleiurilor şi grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, şi sunt destinate consumului uman. Conform propunerii legislative, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligaţi să păstreze conţinutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele 'libere de AGTN' sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum şi să eticheteze produsele alimentare care conţin aceşti acizi cu informaţii privind cantităţile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condiţiilor ar atrage sancţiuni între 20.000 lei şi 50.000 lei.