GRECO cere Parlamentului să spună ce măsuri a luat în domeniul luptei anticorupţie

Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei care se ocupă cu lupta anticorupţie, cere Camerei Deputaţilor şi Senatului să transmită ce măsuri a luat în domeniu, la nivel parlamentar, în ultimii doi ani şi dacă a respectat recomandările transmise în 2015 cu privire la integritate, transparenţă şi conduită.

Scrisoarea GRECO a fost transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

În scrisoare se arată: "Vă adresăm rugămintea de a analiza recomandările formulate de GRECO şi de a ne transmite informaţii cu privire la măsurile adoptate la nivel legislativ şi administrativ de către Senat pentru implementarea acestora. Am apreciat primirea unui răspuns până cel târziu la data de 19 mai 2017".

Solicitarea vine după ce, în 2015, GRECO a adoptat raportul de evaluare privind România, cu sugestii privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. În privinţa Parlamentului, Consiliul Europei a analizat prevederile legislaţiei naţionale, prin raportare la următoarele aspecte: transparenţa procesului legislativ, remuneraţia şi beneficiile economice, principii etice şi reguli de conduită, conflictele de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi (prevederile legale ce reglementează regimul cadourilor, incompaibilităţile, activităţile accesorii şi interesele financiare, contractele cu autorităţile statului, restricţii post-angajare, contacte cu terţii, lobby, folosirea abuzivă a informaţiile confidenţiale, folosirea abuzitvă a resurselor publice, declaraţiile de avere, venituri, cheltuieli şi interese, supravegherea conduitei parlamentarilor, măsuri de punere în aplicare a prevederilor legale şi imunitatea, precum şi procesul de formare şi conştientizare.

În raportul GRECO se arată, citat de News.ro: "În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, România se află într-un stadiu incipient de implementare a unor asemenea politici preventive. Acestea încep cu procesul legislativ, care trebuie să devină mai transparent şi să limiteze utilizarea procedurilor de urgenţă. Mai ales acum, când procesul de aderare la UE, care a presupus în mod inevitabil ajustări numeroase şi rapide, este finalizat. Nu există încă un cod de conduită iar regulile existente în materia cadourilor şi conflictelor de interese nu produc consecinţele dorite de restricţionare în aceste domenii (de exemplu, membrii Parlamentului pot accepta orice cadouri sau alte beneficii care nu sunt legate strict de evenimente de protocol)".

Recomandările instituţiei vizează întocmirea unui set de reguli clare de transparenţă, integritate şi conduită a parlamentarilor, ele fiind transmise României încă din 2015.