Groenlanda se îndreaptă treptat către independenţă, în pofida ambiţiilor lui Trump

Ultimele declaraţii ale lui Donald Trump conform cărora nu va exclude măsuri economice sau militare pentru a prelua controlul Groenlandei au pus ţara în centrul atenţiei şi au provocat reacţii din partea primului ministru al Groenlandei, a premierului danez şi a altor lideri ai UE şi NATO, Coface transmite printr-un comunicat răspunsul la întrebarea : ce vrea Trump şi de ce este această insulă strategică pentru el?

Groenlanda este o economie mică, cu o populaţie de doar 60.000 de oameni. Este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei (împreună cu Danemarca şi Insulele Feroe). Are o "stăpânire autohtonă", controlând majoritatea problemelor interne, în timp ce Danemarca încă deţine controlul asupra afacerilor externe, cum ar fi apărarea, împreună cu politica monetară şi aspecte privind cetăţenia - toţi oamenii din Groenlanda sunt cetăţeni danezi şi se bucură de aceleaşi drepturi ca cetăţenii din Danemarca. Economia ţării este centrată în principal pe industria pescuitului şi pe un sector turistic în creştere, dar şi pe activitate minieră (cu două mine active). Sectorul public reprezintă aproximativ jumătate din forţa de muncă internă.

Ţara este, de asemenea, dependentă de sprijinul guvernului danez sub forma "bloktilskud", un grant în bloc, care reprezintă aproximativ jumătate din veniturile guvernamentale. 50% dintre exporturile sale merg către Danemarca şi 60% dintre importuri vin din Danemarca.

Groenlanda va avea alegeri până în aprilie 2025, care se vor concentra cu siguranţă pe viitorul Groenlandei şi pe o potenţială independenţă.

Acest lucru a fost subliniat de actualul prim-ministru, Múte B. Egede, din partidul Inuit Ataqatigiit - un partid socialist cu care ţinteşte independenţa ţării. În discursul său de Anul Nou, primul-ministru a spus că viitorul mandat va înfiinţa o comisie care va defini un referendum legitim, ce întrebare ar trebui pusă şi cât de lungă ar trebui să fie campania. Acest lucru vine pe fondul înfiinţării unei alte comisii privind o constituţie groenlandeză, care a fost prezentată în aprilie 2023 parlamentului regional şi care va fi adoptată odată ce ţara va obţine independenţa.

Practic, odată ce comisia de referendum va decide cum urmează să se desfăşoare un referendum, acesta poate fi iniţiat. Dacă rezultatul referendumului va fi un da pentru independenţă, atunci parlamentul danez ar trebui să fie de acord mai ales având în vedere că doar două partide minore au declarat că s-ar opune acesteia.

Noţiunea de independenţă este populară în Groenlanda. În 2016, 64% dintre rezidenţi au considerat acest subiect "destul de important". Cu toate acestea, întrebarea cu privire la cronologie este mai complicată. În 2017, aproape 80% dintre cetăţeni şi politicieni au spus că ar spune nu independenţei dacă aceasta ar duce la o deteriorare a calităţii vieţii lor, ceea ce este o posibilitate dacă independenţa ar presupune o încetare a grantului bloc danez.

În plus, alte întrebări legate de problemele de politică monetară şi alte consideraţii practice (forţa de muncă, instituţii de învăţământ superior etc.) nu sunt încă rezolvate. Întrucât comisia trebuie să-şi închidă lucrările, este puţin probabil un referendum pe termen scurt (2 ani) existând şi un dezacord cu privire la momentul în care ar trebui să fie desfăşurat. Majoritatea partidelor evită să anunţe o dată pentru un referendum, inclusiv Naleraq partidul pro-independenţă.

Groenlanda este un teritoriu important la nivel global, atât China cât şi SUA arătând interes faţă de această zonă în ceea ce priveşte potenţiale investiţii în activităţi miniere şi infrastructură.

"Groenlanda este deosebit de importantă din perspectivă americană la trei niveluri: apărare, comerţ şi minerale de importanţă strategică", a declarat Jonathan Steenberg, economist la Coface pentru Europa de Nord.

Apărare: Groenlanda face parte geografic din continentul nord-american şi se situează la doar 2.000 km de nordul Maine şi la aceeaşi distanţă de Rusia continentală. SUA au deja o prezenţă militară în Groenlanda, Baza Spaţială Pituffik (folosită în prezent în principal pentru acţiuni de avertizare şi supraveghere), care se află acolo încă din anii 1940.

Comerţ: Odată cu creşterea mai rapidă a temperaturii la Polul Nord, este de aşteptat să se dezvolte noi rute comerciale care ar reduce semnificativ timpul de călătorie între Asia de Est şi Europa cu aproape o treime. Semnificaţia geopolitică a Groenlandei este în creştere, deoarece ar avea un cuvânt de spus în privinţa modului în care sunt utilizate apele sale şi, prin urmare, asupra comerţului global.

Minerale rare şi resurse naturale: în prezent, Groenlanda are o activitate minieră limitată - cu două mine concentrate pe pământuri rare şi aur - dar există numeroase activităţi de explorare şi licenţe eliberate, având în vedere resurse naturale bogate, cum ar fi metale şi minerale rare. Groenlanda are 25 din cele 34 de minerale critice enumerate de Comisia Europeană. Cu toate acestea, având în vedere clima aspră şi vremea rece, multe cercetări iniţiale au constatat că exploatarea majorităţii resurselor potenţiale ar fi prea scumpă. Totuşi, având în vedere orientarea către rezilienţă şi evitarea unei dependenţe excesive de anumite ţări, pe lângă creşterea temperaturilor, perspectiva exploatării miniere în Groenlanda pare mai bună. Aceste perspective sunt, însă, limitate de politica internă. Groenlanda a introdus o legislaţie în 2021 care a inclus interdicţia eliberării de noi licenţe pentru explorarea petrolului şi gazelor, precum şi o legislaţie care interzicea explorarea şi exploatarea uraniului.

Un potenţial vot pentru independenţă în următorul deceniu ridică întrebări fundamentale cu privire la viitorul Groenlandei. Având în vedere dimensiunea limitată a populaţiei, cel mai probabil ţara va fi dependentă de o ţară mai mare. Asta s-a putea traduce fie într-un acord de asociere liberă cu Danemarca, fie în acorduri cu alte ţări, precum SUA sau China.