Guvernul a aprobat, ieri, a doua rectificare bugetară din acest an, proiectul fiind discutat cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat premierul Victor Ponta.
Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare, ordonanţa de rectificare prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).
Premierul Victor Ponta a menţionat, citat de Agerpres, că rectificarea bugetară a fost discutată de conducerea Mimisterului Finanţelor cu partenerii internaţionali, iar instituţiile financiare internaţionale au recunoscut oficial faptul că România va înregistra în 2013 o creştere economică mai mare, de 2,2%.
Domnia sa susţine : "Probabil că unii o să fie trişti pe la Cotroceni că avem creştere economică. Era mai bine să ne prăbuşim, erau mai fericiţi. Avem o creştere mai mare decât a fost prognozată şi avem o creştere a deficitului bugetar de la 2,3% la 2,5% din PIB pentru a acoperi cofinanţarea la toate proiectele europene".
La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Cheltuielile de investiţii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare şi alte transferuri de natura investiţiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.
• Impozit pe parcări şi piscine
Proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările şi piscinele, vor fi obligaţi să achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, au declarat surse citate de Mediafax.
Impozitul va fi perceput atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice care deţin astfel de proprietăţi.
Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care deţin în proprietate astfel de construcţii, nu şi persoanelor fizice care achită anual o taxă primăriei pentru folosirea unui loc de parcare.
Ideea impozitării piscinelor a fost avansată de către reprezentanţii Guvernului încă din toamna anului trecut, când Liviu Voinea, atunci secretar de stat în Finanţe, în prezent ministru-delegat pentru Buget, anunţa că se urmăreşte o reformă a impozitării proprietăţii, care are în vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea excepţiilor şi un accent mai puternic pe principiul solidarităţii, ceea ce înseamnă că proprietăţile multiple vor fi impozitate şi mai mult decât până în prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietăţile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare.
"Cred că reforma proprietăţii este foarte importantă. Noi colectăm 0,7% din PIB, pe când Polonia colectează 1,1% din PIB, iar media europeană este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptări în România", spunea Voinea.
Tot atunci, premierul Victor Ponta afirma că impozitul pe piscine este practicat în toată Uniunea Europeană, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală explicau că piscinele din proprietăţile individuale ar fi trebuit deja taxate, pentru că au o utilitate şi pot fi considerate un "exces" în cadrul unei locuinţe.
Marţi seara, ministrul Voinea a declarat că Guvernul ia în calcul eliminarea excepţiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care există "în scenariul de bază" pentru bugetul pe anul viitor între venituri şi cheltuieli, dar a evitat să precizeze măsurile concrete avute în vedere.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene a venit în urmă cu o săptămână la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele negocieri se concentrează pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor.