Guvernul a aprobat Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o Hotărâre, Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020, potrivit căreia, pe termen mediu şi lung, învăţământul terţiar va constitui motorul creşterii economice, va contribui la creşterea productivităţii şi va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaştere.

Sprijinirea dezvoltării învăţământului terţiar reprezintă atât unul dintre obiectivele de bază ale Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale ET 2020, cât şi o condiţionalitate ex-ante pentru a putea beneficia de fonduri structurale şi de investiţii europene în perioada de programare 2014-2020.

Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020 vizează două grupuri ţintă, anume, beneficiarii principali ai învăţământului terţiar (studenţi şi elevi, inclusiv din grupuri dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituţiile de învăţământ superior, participanţii adulţi în învăţământul profesional şi tehnic continuu), precum şi organizaţiile şi furnizorii de educaţie.

În ceea ce priveşte obiectivele Europa 2020, Strategia vizează creşterea numărului persoanelor cu vârstă cuprinsă între 30-34 de ani, absolvente ale învăţământului terţiar, de la 23,8% (în trim. III 2014) la 26,7% (în 2020), cu impact direct asupra ocupării şi creării unei forţe de muncă înalt calificate, capabilă să contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Astfel, Strategia are în vedere trecerea treptată către o economie bazată mai mult pe cunoaştere precum şi satisfacerea cererii crescute de locuri de muncă înalt calificate, pregătind specialişti care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală.

Viziunea asupra dezvoltării învăţământului terţiar din România 2015-2020 este elaborată ca o structură inter-relaţionată de condiţii de sprijin şi piloni de acţiune, care va fi susţinută prin mai multe măsuri şi iniţiative pe termen scurt, mediu şi lung.

Pentru a face din această viziune o realitate, strategia se axează pe patru domenii principale de acţiune: consolidarea guvernanţei, finanţării, monitorizării şi evaluării învăţământului terţiar ("condiţiile de sprijin"); respectiv următorii piloni de acţiune: încurajarea şi susţinerea unei participări mai largi în învăţământul terţiar, în special pentru grupurile dezavantajate şi sub-reprezentate; îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei învăţământului terţiar; dezvoltarea angajamentelor faţă de economie, în special legătura cu piaţa muncii şi inovarea/antreprenoriatul.

Pe parcursul elaborării Strategiei Naţionale pentru Învăţământ Terţiar 2015-2020 au avut loc consultări publice în Bucureşti, precum şi în alte oraşe din ţară (Cluj, Iaşi, Timişoara), cu reprezentanţi ai mediului academic (cadre didactice şi studenţi din învăţământul terţiar de stat şi privat), precum şi ai părţilor interesate relevante, sindicate, angajatori etc.

Finanţarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în această strategie se realizează de către fiecare instituţie/autoritate publică implicată, prin absorbţia fondurilor europene nerambursabile şi prin asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea acestora, precum şi în limita fondurilor aprobate anual în bugetele instituţiilor publice implicate.

Costul total general estimat de implementare a Strategiei Naţionale pentru Învăţământul Terţiar 2015-2020 este de peste 2,1 miliarde de euro şi vizează un număr aproximativ de 625.000 de beneficiari.

Strategia Naţională pentru Învâţământul Terţiar 2015-2020 este esenţială pentru a realiza obiectivele naţionale în domeniu, în concordanţă cu viziunea europeană. Strategia Europa 2020 îşi propune să transforme UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.

Atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este condiţionată de îmbunătăţirea nivelurilor de educaţie şi formare profesională, prin dezvoltarea învăţământului terţiar în vederea reducerii şomajului, sărăciei şi excluziunii sociale. Conform acestei strategii, România trebuie să sprijine eforturile de îmbunătăţire a competenţelor individuale, ceea ce conduce la creşterea ocupării forţei de muncă şi a productivităţii, incluzând o mărire a numărului de persoane, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, cu studii terţiare finalizate.

Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare şi monitorizată în cadrul Semestrului European, ciclul anual de coordonare a politicilor bugetare şi economice.