Guvernul a aprobat suspendarea plăţii ratelor bancare pentru o perioadă de maximum nouă luni

Guvernul a adoptat ieri un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) pentru suspendarea plăţii ratelor la bănci pentru o perioadă de maximum 9 luni. Premierul Nicolae Ciucă a făcut anunţul adoptării OUG în debutul şedinţei de guvern, acesta precizând că măsura a fost cuprinsă în planul Sprijin pentru România convenit de Coaliţia PSD-PNL-UDMR în urmă cu două luni. De măsură vor putea beneficia atât persoanele fizice, cât şi firmele care întâmpină dificultăţi generate de creşterea preţurilor.

Astfel, persoanele fizice şi juridice afectate de criză vor putea solicita băncilor amânarea plăţii ratelor la credite pe o perioadă de până la nouă luni, potrivit proiectului de OUG lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. Pe scurt, persoanele fizice vor putea practic să-si amâne ratele pentru maxim 9 luni, de la 1 iulie, dacă dovedesc că totalul cheltuielilor le-a crescut în ultimele 3 luni cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în acelaşi timp nu au înregistrat o creştere a veniturilor. Pentru firme condiţia principală este aceea ca rezultatul lunar mediu pe ultimele 3 luni să fie cu 25% sub cel din aceeaşi perioadă din 2021. Dobânzile amânate se vor capitaliza la soldul creditelor şi vor fi plătite după expirarea moratoriului, cu excepţia creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă/Prima Casă. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% şi pentru care statul, prin Ministerul Finanţelor, acordă creditorilor o garanţie pentru riscul de neplată.

Solicitările de amânare trebuie aprobate de bănci în termen de 30 de zile, dacă sunt îndeplinite condiţiile.

"Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice afectate de această criză şi prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni. Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni", potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, care adaugă că ordonanţa este justificată de "contextul actual caracterizat de creşterea preţurilor, inclusiv la alimente şi utilităţi, determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina".

Astfel, pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creştere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creşterii preţurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021.

Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere:

- privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligaţiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. În situaţia debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înfiinţaţi cu mai puţin de un an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de la înfiinţare;

- privind angajamentul de a nu distribui/plăţi dividende şi de a nu acorda sau rambursa credite către acţionari pe perioada aplicării facilităţii de amânare la plată cu excepţia întreprinderilor publice aşa cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011;

- privind faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social. De asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăţi în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 (şase) luni anterioare datei solicitării precum şi că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situaţiilor financiare anuale la 31 decembrie 2021.

Debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată şi pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluţie/un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanşare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin). De asemenea, conform notei de fundamentare, debitorii, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, nu trebuie să se afle în insolvenţă/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor. Această condiţie, în plus faţă de cea care prevede lipsa restanţelor la plată se justifică prin faptul că în starea de insolvenţă debitorul a beneficiat deja de un plan de restructurare a datoriilor calibrat pe măsura posibilităţilor de rambursare specifice acestei situaţii nefavorabile.

Proiectul stabileşte capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepţie prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările şi completările ulterioare aduse programului. În acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanţă distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% şi pentru care statul, prin Ministerul Finanţelor, acordă creditorilor o garanţie pentru riscul de neplată. Această prevedere se justifică prin necesitatea direcţionării garanţiei statului doar către persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere al evoluţiei venitului disponibil.

Referitor la comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se prevede ca acestea să se plătească conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare.

În contextul creditelor "Noua Casă", spune nota de fundamentare, ale căror dobânzi au făcut/fac obiectul unei duble amânări la plată, atât conform prezentei ordonanţe de urgenţă, cât şi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, au fost introduse prevederi prin care să se precizeze, distinct, tratamentul privind plata amânată şi garanţiile aferente, pentru a se evita o posibilă dublă garantare de către stat a acestor creanţe, cu impact în subevaluarea indicatorilor prudenţiali (cum ar fi: provizioanele şi cerinţele de fonduri proprii).

• Sectorul bancar a avertizat că implementarea unui nou moratoriu, în contextul tendinţei de creştere a dobânzilor, nu este recomandat

Reprezentanţii sectorului bancar au avertizat cel mai recent la conferinţa organizată marţi de ziarul BURSA, sub titlul "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război", că implementarea unui nou moratoriu bancar general, în contextul tendinţei de creştere a dobânzilor, nu este recomandat. În schimb, este nevoie de măsuri individuale pentru a veni în întâmpinarea celor cu probleme la plata creditelor, a afirmat în cadrul conferinţei Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

"Se observă vulnerabilităţi în rândul celor care au apelat la moratoriu (cel din 2020 - n.r.). Se observă o deteriorare a comportamentului de plată în contextul în care aceştia au o rată de neperformanţă de 3 ori mai ridicată în comparaţie cu cei care nu au apelat la moratoriu. Sistemul bancar aplică o serie de măsuri pentru toţi clienţii care în momentul de faţă întâmpină dificultăţi financiare temporare, atât pe zona consumatorilor cât şi pe zona companiilor. (...) Nu considerăm că o măsură generală, un moratoriu general, ar putea să fie o soluţie în momentul acesta în care traversăm un trend de creştere a dobânzilor, din perspectiva impactului pe care ar putea să-l aibă asupra consumatorilor, clienţilor în general, inclusiv companii, dar şi asupra economiei. În momentul de faţă aplicabilitatea unui moratoriu, amânarea pentru o perioadă de până la nouă luni, ar putea să pună clientul în ipostaza să aibă de plătit o valoare mai mare la momentul reluării plăţilor şi aceasta este din cauza unui nivel mai crescut al dobânzilor în viitor, care se preconizează pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste şi a dobânzii de politică monetară şi evident venită din prelungirea perioadei de creditare. Din punctul de vedere al impactului asupra economiei, considerăm că putem să observăm un efect potenţial inflaţionist determinat de reorientarea, în loc de rate, spre consum a sumelor provenite din amânare şi atunci am putea să asistăm la acest efect inflaţionist suplimentar de care România nu mai are nevoie în momentul de faţă. Suplimentar, impactul asupra economiei va veni prin afectarea capacităţii băncilor de a credita în continuare într-un ritm susţinut economia. Să nu uităm că în 2020 şi în 2021 moratoriul a fost aplicat practic cu un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), care prevedea că în schimbul ratelor amânate băncile nu fac provizioane. În momentul de faţă, în acest cadru destul de delicat, nu există un asemenea ghid al EBA şi, în absenţa lui, ar însemna că am putea asista la un impact negativ asupra solvabilităţii sistemului şi lichidităţii, ceea ce ar putea afecta capacitatea de creditare susţinută a economiei naţionale. Susţinem aplicarea de măsuri individuale. OUG 52/2016 cuprinde o serie de prevederi de care clienţii consumatori pot să beneficieze, chiar în momentul de faţă, de măsuri speciale pentru a depăşi cu bine acele momente delicate", a spus Folcuţ.

Potrivit notei de fundamentare a OUG, 15% din sectorul real cu credite a apelat la precedentul moratoriu, cel din 2020, acordat în criza COVID. În prezent, rata creditelor neperformante pentru aceste împrumuturi este de 11% la decembrie 2021, de aproximativ trei ori mai ridicată decât în cazul debitorilor care nu au apelat la această facilitate.