Guvernul dă drumul la parteneriate public-private în infrastructură şi energie

Guvernul a stabilit, în şedinţa de ieri, o listă de 18 proiecte de investiţii care vor fi realizate prin parteneriate public-privat (PPP). Valoarea proiectelor numai din infrastructura rutieră şi energie este estimată la circa zece miliarde euro, iar valoarea tuturor celor 18 obiective atinge lejer 15 miliarde euro.

Potrivit declaraţiilor premierului Emil Boc, în infrastructura de trans-port rutier au fost aprobate PPP şi concesiuni pentru tronsoanele de autostradă Comarnic - Braşov, Sibiu - Piteşti, Ploieşti - Buzău - Focşani, Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, precum şi centura de sud şi centura de nord a Capitalei (în regim de autostradă).

Segmentul de autostradă Comarnic-Braşov este la a treia tentativă de realizare în parteneriat public-privat, ambele cu firma franceză Vinci, câştigătoarea licitaţiilor încheiate de miniştrii Miron Mitrea şi Radu Berceanu. Prima licitaţie de concesiune a fost anulată după înlocuirea Guvernului PSD cu cel al alianţei DA pe motiv că nu corespunde cerinţelor din normele europene. Cea de-a doua licitaţie, încheiată în favoarea consorţiului Vinci-Aktor, s-a finalizat cu un contract în valoare de 1,2 miliarde euro pentru cei 55 km de autostradă, care cuprindea un traseu cu multe tuneluri. După trei luni, Vinci-Aktor au reziliat contractul înainte să se apuce de lucrări pe motiv că nu a identificat surse de finanţare pentru costisitoarea construcţie.

Segmentul de autostradă Sibiu-Piteşti este evaluat la circa trei miliarde euro. Costul mare este explicabil, ca şi la Comarnic-Braşov, prin riscurile ridicate ale alunecărilor de teren, care impun soluţii constructive deosebite.

Autostrada Târgu-Mureş - Iaşi - Ungheni are o lungime de circa 300 km şi va traversa Carpaţii Orientali. În acest an, va fi finalizat/actualizat studiul de fezabilitate.

În domeniul energetic, printre cele mai incitante proiecte care vor fi realizate în parteneriat cu investitori privaţi sunt, pe lângă Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti şi gazoductul AGRI. Proiectul celor două unităţi ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, în valoare de 4 miliarde euro, este întârziat cu mai bine de un an şi şi-a pierdut patru din cei şase investitori. Companiile care au renunţat la proiect sunt CEZ, RWE, GDF-Suez şi Iberdrola, iar cele care au ales să continue proiectul alături de Nuclearelectrica sunt ArcelorMittal Galaţi şi Enel. Recent, Guvernul a anunţat că vrea să rămână cu 40% din acţiunile companiei de proiect şi să găsească şi alţi investitori interesaţi.

Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, în valoare de peste un miliard de euro, este esenţială pentru sistemul nostru energetic naţional, pentru a-l echilibra după darea în folosinţă a Unităţilor 3 şi 4 şi după intrarea în funcţiune a peste 4000 MW eolieni.

Gazoductul AGRI, estimat la circa 4-5 miliarde de euro (încă nu este gata studiul de fezabilitate), va fi realizat de România, Azerbaidjean şi Georgia. AGRI este o apariţie surpriză pe lista PPP, având în vedere că România nu a stabilit acest lucru cu statele partenere. Discuţiile incipiente au vizat, însă, atragerea de parteneri privaţi în acest proiect, într-un procent ce va fi stabilit în funcţie de finanţarea pe care o vor putea asigura cele trei ţări. Gazoductul va aduce gaze din Azerbaidjan prin Georgia, de unde va fi lichefiat şi transportat pe Marea Neagră în Portul Constanţa, unde va reintra în sistemul de transport prin conducte.

La termocentrala Doiceşti, Executivul doreşte realizarea unui grup nou de producţie a energiei, după ce a fost anulată o licitaţie organizată în urmă cu câţiva ani în acest sens. Potrivit unor date recente de la Ministerul Economiei, ar exista, în prezent, un interes pentru Doiceşti din partea unei companii din China.

O altă investiţie anunţată pe lista PPP a Guvernului este proiectul imobiliar Esplanada din Bucureşti, în valoare de circa un miliard de euro. Investiţia a eşuat din cauza problemelor nerezolvate în instanţă privind retrocedarea mai multor parcele de teren pe locaţia proiectului (zona Unirii, unde ar fi trebuit să fie ridicat sediul Operei). Primul câştigător al acestui proiect tip PPP este firma TriGranit, care ar fi trebuit să ridice, în centrul Capitalei, mai multe centre comerciale, parcări subterane, hoteluri, centru cultural, complex rezidenţial şi clădiri de birouri. Mai multe parcele ale locaţiei (80) au fost revendicate, iar Primăria Capitalei a fost implicată în proiect, alături de Ministerul Dezvoltării, pentru a le răscumpăra. Operaţiunea a început şi nu a fost finalizată, iar contractul cu investitorul privat a expirat şi nu a mai fost reînnoit.

În domeniile mediu şi agricultură, primul-ministru Emil Boc a precizat că Executivul are în vedere amenajarea Canalului Siret-Bărăgan în regim de parteneriat public-privat, investiţie estimată la 200 de milioane de euro, pentru care vor colabora Ministerele Mediului şi Agriculturii. "Acest proiect va rezolva atât problemele legate de irigaţii, cât şi problemele legate de alimentarea cu apă şi protecţia împotriva inundaţiilor", a declarat domnul Boc.

În ceea ce priveşte Ministerul Dezvoltării Regionale, primul-ministru a menţionat că vor fi realizate în parteneriat public-privat proiecte precum "Eco" din cartierul Ghencea, care se va întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare şi care vizează construcţia a 10.000 de locuinţe şi alte utilităţi. "În acest moment este începută procedura de concurs pentru soluţia urbanistică", a explicat primul-ministru. Un alt proiect este finalizarea Canalului Dunăre - Bucureşti, alături de o mai veche investiţie privind construcţia podului rutier peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea.

În domeniul sănătăţii, Emil Boc a anunţat PPP pentru construcţia a şase spitale regionale de urgenţă în Timişoara, Cluj-Napoca, Târ-gu-Mu-reş, Iaşi, Craiova şi Bucureşti, dar şi pentru punerea în valoare a centrului de sănătate "Ana Aslan".

În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, premierul Emil Boc a arătat că se are în vedere realizarea unui penitenciar în regim de parteneriat public-privat, după modelul anglo-saxon.

Primul-ministru a mai spus că proiectele menţionate se află în diferite stadii, fie avansate, fie în etapă incipientă.