Actualizare 20:26
Guvernul Greciei, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a exclus posibilitatea organizării în scurt timp a unui referendum pe tema măsurilor de austeritate, optând pentru o nouă tentativă de a ajunge la un compromis cu creditorii internaţionali, transmite Reuters.
"Depunem eforturi pentru un compromis onorabil", a declarat ministrul grec de Interne, Nikos Voutsis, într-un interviu acordat pentru Mega TV.
"Recurgerea în scurt timp la un referendum sau la alegeri anticipate nu este în planurile noastre în acest moment", a spus Voutsis.
"Vom accelera ritmul reformelor, vom face tot ce am stabilit", a declarat Nikos Pappas, un consilier al premierului Alexis Tsipras. "Vom lucra cu aceeaşi vigilenţă şi determinare pentru îndeplinirea actualului acord, în pofida celor care vor să îl submineze", a subliniat Pappas.
Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior, transmite Bloomberg.
Analiştii anticipau un declin de 0,5% al economiei elene.
"Datele referitoare la PIB publicate de Eurostat nu sunt dezastruoase, dar alţi indicatori s-au înrăutăţit mai rapid din martie. Din acest motiv ne aşteptăm ca întregul cost al acestui impas să fie reflectat în datele referitoare trimestrul al doilea", consideră Michael Michaelides, analist la Royal Bank of Scotland Group în Londra.
Contracţia economică sporeşte presiunile asupra guvernului condus de premierul Alexis Tsipras să adopte măsurile cerute de creditorii ţării, pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro.
Acţiunile şi obligaţiunile elene au crescut astăzi, continuând avansul declanşat cu o zi în urmă de decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a continua finanţarea băncilor elene. Indicele ASE al bursei din Atena este în urcare cu 1,3%, în timp ce randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 0,17 puncte procentuale, la 10,7%.
Guvernul grec trebuie să strângă cel puţin 3 miliarde de euro, prin reduceri bugetare suplimentare, până la sfârşitul acestui an, pentru a respecta ţintele fiscale acceptate de creditori, a declarat un oficial apropiat situaţiei.
Reducerile de cheltuieli ar aduce excedentul bugetar primar din 2015 la puţin peste 1% din PIB, ţintă acceptabilă, potrivit ministrului de Interne Nikos Voutsis.
Comisia Europeană a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la creşterea economiei Greciei, de la 2,5% la doar 0,5%.
-----------
Guvernele din zona euro analizează un plan de susţinere a economiei Greciei în eventualitatea în care ţara ar fi nevoită să iasă din zona euro, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, transmite Bloomberg.
Guvernul elen nu se aşteaptă să aibă nevoie de un astfel de ajutor. Premierul Alexis Tsipras a spus că nu ia în considerare ieşirea din zona euro şi se concentrează pe atragerea ajutorului necesar evitării intrării în incapacitate de plată.
Chiar şi aşa, oficialii europeni analizează mecanisme de apărare a Greciei, atât politic cât şi economic, în eventualitatea ieşirii din uniunea monetară, pentru a proteja restul zonei euro, a spus una din surse.
"Întotdeauna există un plan B. Dar trebuie să te întrebi cine are capacitatea să intervină în evenimentul respectiv. Dacă începi să faci o listă îţi dai seama că este foarte scurtă", a spus Filippo Taddei, consilier economic al premierului italian Matteo Renzi.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat luni progresele Greciei în discuţiile referitoare la reluarea programului de susţinere financiară, dar oficialii europeni sunt încă îngrijoraţi că Tsipras ar putea să nu fie pregătit să accepte concesiile necesare unui acord.
Înainte ca finanţarea Greciei să fie reluată, statul elen trebuie să prezinte un program cuprinzător de reforme economice, să obţină acordul creditorilor instituţionali, sprijinul miniştrilor de Finanţe din zona euro, precum şi aprobarea Parlamentelor din statele membre.
Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat luni că Grecia va rămâne fără lichidităţi în două săptămâni, dacă nu primeşte ajutor.
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis ieri să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance - ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.
Decizia a venit în urma unui comunicat al miniştrilor europeni de Finanţe, în care aceştia recunosc dorinţa autorităţilor din Grecia de a îndeplini condiţiile de reluare a finanţării ţării.
Grecia mai are dreptul să primească 7,2 miliarde de euro din programul de asistenţă financiară de 240 de miliarde de euro, convenit cu zona euro şi FMI. În lipsa unui acord, deficitul de lichidităţi al Greciei este tot mai mare. Autorităţile de la Atena au fost nevoite în această săptămână să folosească 650 de milioane de euro din rezervele deţinute la FMI, pentru plata unei rate de 750 de milioane de euro către instituţia financiară.
Parlamentari ai partidului conservator al cancelarului german Angela Merkel au început să susţină public că ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi cea mai bună soluţie atât pentru această ţară, cât şi pentru creditorii acesteia.