Guvernul PSD-ALDE distruge piaţa de capital

Cotaţiile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-au prăbuşit ieri într­-un mod dramatic, ca urmare a declaraţiilor privind măsurile pe care guvernarea PSD-ALDE doreşte să le implementeze de la începutul anului viitor printr-o Ordonanţă de Urgenţă, care cuprinde mai multe măsuri fiscal-bugetare care vor afecta activitatea a numeroase companii din domenii diverse de activitate, precum cel energetic, bancar şi telecomunicaţii.

Cele mai afectate au fost cele două bănci importante ale bursei de la Bucureşti, Banca Transilvania (TLV) şi BRD - Groupe Societe Generale (BRD) al căror preţ a scăzut cu 19,91% şi 16,62%, după ce, pe parcursul şedinţei de tranzacţionare, prentru cei doi emitenţi a fost mărită limita inferioară de variaţie de la 15%, la 25%.

Preţul acţiunilor societăţilor bancare a fost lovit din plin de declaraţiile Ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, privind introducerea unei taxe pe "lăcomia băncilor", aplicată pe activele bancare în funcţie de nivelul indicelui Robor.

Unda de şoc s-a propagat şi în plan extern, cotaţia Erste Group Bank, ce deţine Banca Comercială Română, înregistrând un picaj la bursa din Viena de 6,73%, în timp ce preţul acţiunii Raiffeisen Bank în piaţa austriacă a coborât cu 4,62%.

Următoarele afectate au fost societăţile din domeniul energiei, pentru care Guvernul are în vedere plafonarea preţului la gaze naturale din producţia internă pentru o perioadă de trei ani, precum şi o taxă aplicată pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energetic, care va intra în conturile ANRE.

În aceste condiţii, preţul acţiunilor celor doi producători interni de gaze naturale, OMV Petrom (SNP) şi Romgaz (SNG) s-a prăbuşit cu 12,97%, respectiv 9,00%.

Alte scăderi foarte mari ale cotaţiilor companiilor din domeniul energetic au fost cele ale Electrica (EL), care au coborât cu 10,09%, Transgaz (TGN) cu un recul de 9,64%, Transelectrica (TEL), ce a suferit o scădere de 8,77% şi Conpet (COTE), a cărei depreciere a fost de 7,18%.

Toate coşurile de acţiuni ale pieţei au avut scăderi dramatice, indicele BET, referinţa pieţei noastre de capital, suferind un picaj de 11,21%, în timp ce indicele BET-NG, al sectorului energetic, a coborât cu 9,93%, iar BET­­­­-XT cu 10,71%.

Doar indicele financiar BET­-FI a avut un recul ceva mai mic, de 5,69%.

La nivelul indicelui principal, BET, s-a pierdut întregul avans înregistrat în acest an.

"Panică" a fost sentimentul care a dominat activitatea Bursei de Valori Bucureşti, într­-una dintre cele mai negre zile ale sale de la reînfiinţarea din anul 1995 şi până în prezent, sentimentul fiind reflectat şi de rulajul impresionant de 71,5 milioane de euro, cu mult peste valorile obişnuite în piaţa noastră.

Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul casei de brokeraj Goldring, ne-a spus: "Piaţa este cuprinsă de o panică totală şi nu văd cum s-ar putea îndrepta situaţia. Din cauza unor declaraţii s-a sters, în câteva ore, tot ceea ce s-a acumulat într­-un an.

Modificările aduse Pilonului II afectează foarte puternic piaţa de capital, dacă ne gândim la cât de mulţi oameni sunt în România care au probleme financiare şi care, dacă se aprobă OUG-ul, îşi vor retrage banii din fonduri".

Directorul de la Goldring a adăugat: "Apoi, sunt lovite băncile, care alături de fondurile de pensii private Pilon II sunt printre cei mai importanţi creditori ai statului. Să nu uităm că aproape toate băncile au acţionariat majoritar străin, cu mulţi bani veniţi din afară.

Cred că, până la urmă, Statul Român nu va mai avea de unde să se împrumute din piaţa locală.

Prin ceea ce se întâmplă, riscăm ca piaţa noastră de capital să se desfiinţeze. La BVB retailul are o prezenţă foarte firavă. Piaţa este făcută de investitorii instituţionali din străinătate şi, în acest mod, există riscul ca aceştia să îşi retragă investiţiile. Vând, nu contează la ce preţuri, îşi marchează pierderile şi ne şterg complet de pe harta lor ca piaţă de capital. Nu va mai fi aproape nimeni în piaţă".

În opinia lui Dragoş Mesaroş, sunt foarte multe lucruri pe care guvernanţii nu le-au luat în considerare dar, din păcate, au fost spuse şi acum este foarte greu să se mai îndrepte ceva.

"Ca broker trăiesc o tristeţe de neimaginat. Nici nu ştiu ce să le spun clienţilor", a încheiat directorul de la Goldring.

Şi Marcel Murgoci, director de operaţiuni la Estinvest, ne-a transmis că piaţa a fost dominată de panică, iar amplitudinea scăderii cotaţiilor este similară cu cea înregistrată în unele şedinţe din anul 2008.

Domnul Murgoci a subliniat: "Totuşi, nu-mi amintesc să mai fi întâlnit o asemenea situaţie în cazul băncilor, respectiv o scădere mare a cotaţiilor acestora într-o singură şedinţă de tranzacţionare.

Motivele pentru ceea ce se întâmplă în piaţă sunt evidente şi sunt afectaţi toţi emitenţii, inclusiv cei care nu sunt vizaţi în mod direct de măsurile propuse, cotaţiile respectivelor companii evoluând negativ prin «contagiune» de la emitenţii direct vizaţi de proiectul de OUG. Probabil, investitorii se gândesc că, direct sau indirect, aceste măsuri vor avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu, iar bursa, fiind un barometru al economiei, reacţionează în consecinţă".

Directorul de la Estinvest a adăugat că a fost o şedinţă foarte agitată şi din punctul de vedere al lichidităţii, cu multe ordine şi multe tranzacţii.

"Nu-mi aduc aminte când s-a mai întâmplat ca, după o oră şi jumătate de tranzacţionare, rulajul să fie de peste 150 de milioane de lei", a conchis Marcel Murgoci.

La rândul său, George Brande, trader în cadrul societăţii Interfinbrok, ne-a trasmis: "Piaţa suferă un şoc după anuţul ministrului de finanţe de aseară (n.r. marţi seara), care conţine multiple schimbări legislative, toate afectând societăţi listate pe piaţă de capital.

Investitorii, în general, se află în expectativă pentru a vedea mai multe detalii despre schimbările legislative.

Majoritatea companiilor au rezultate financiare solide şi, în momentul de faţă, putem vorbi de o reacţie emoţională la schimbările anunţate".

Marţi seară, Eugen Teodorovici a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă: "În zona bancară vom introduce o aşa-zisă «taxă pe lăcomie». Băncile preferă să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia. Profiturile sunt printre cele mai mari la nivel european. Voi crede că băncile sunt parteneri loiali, atunci când ambii parteneri vor câştiga, adică şi cel care primeşte finanţarea. Sunt diferenţe foarte mari între dobânzile la credite şi cele la depozite".

Taxa pe activele băncilor, denumită "taxa pe lăcomie", se aplică în situaţia în care ratele Robor la 3 şi 6 luni depăşesc nivelul de 1,5%, acesta fiind pragul minim. Dacă Robor depăşeşte 1,5%, taxa pe activele băncilor va fi de 0,2%. Dacă Robor este cuprins între 1,71-2,5%, taxa creşte la 0,4%. Taxa devine 0,6% pentru Robor între 2,51-3%, şi va creşte la 0,9% în cazul în care Robor este situat între 2,51-3%. Pentru fiecare jumătate de punct procentual al Robor peste pragul de 3%, taxa pe active creşte cu câte 0,3%.

O astfel de taxă a mai fost introdusă în Ungaria, în 2010.

Eugen Teodorovici a mai spus că astfel de măsuri sunt efectele "unui tratament incorect pe diverse zone, un comportament incorect faţă de economia acestei ţări".

Teodorovici a adăugat: "Impactul acestei măsuri poate să se ridice la circa 3 miliarde de lei, sau poate să fie zero, în cazul în care băncile decid ca Robor să fie mai mic de 1,5%".

În ceea ce priveşte plafonarea preţului gazelor naturale, această ideea a mai apărut în vara anului curent, Guvernul acuzând atunci lipsa concurenţei şi cei doi producători interni, OMV Petrom şi Romgaz, că cresc preţurile în competiţie fără o justificare de fond.

Cumulate, impozitarea pe cifra de afaceri şi plafonarea preţului gazelor pun în discuţie însăşi rentabilitatea activităţii de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale, iar Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a susţinut, marţi, într-un comunicat, că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar duce la falimentul multor companii energetice, ceea ce va avea consecinţe devastatoare asupra securităţii energetice şi economiei româneşti.

Eugen Teodorovici a mai precizat că taxa pe cifra de afaceri se va majora şi pentru companiile din sectorul telecomunicaţiilor la 3%, precum în cazul energiei.

De asemenea, pentru a "determina companiile să facă investiţii", societăţile de stat vor trebui să vireze în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din sumele pentru investiţiile care au rămas nerealizate.

Totodată, Teodorovici a mai anunţat scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii la 1% de la 2,5%, iar al doilea comision, lunar, de 0,05% din active se modifică în funcţie de performanţa fondului respectiv.

Ministrul finanţelor a mai spus că fondurile de pensii vor putea investi în zona parteneriatelor public-privat şi că o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii după minimum cinci ani de cotizaţie, pe baza unei cereri, iar în momentul în care se retrage înainte de deschiderea dreptului la pensie privată, activele cuvenite se transferă cu un comision de retragere de 2% din aceste active.

Ministrul de resort a mai anunţat că sectorul construcţiilor va beneficia de o serie de facilităţi în următorii zece ani de zile, în urma declarării acestui sector prioritar pentru economia naţională de către Guvern. Printre măsurile de început, se vor reduce taxele aplicate companiilor şi angajaţilor din acest sector de la 41,5% la 21,25%, în timp ce contribuţia de asigurări sociale ale acestora din urmă se va reduce cu 3,75% şi salariul minim în construcţii a fost stabilit la 3.000 de lei.