Guvernul vrea să eşaloneze la plată, pe maximum cinci ani, datoriile firmelor cu probleme financiare

Guvernul vrea să eşaloneze la plată, pentru o perioadă de până la 5 ani, obligaţiile fiscale ale companiilor cu probleme financiare, condiţionat de constituirea de garanţii şi achitarea datoriilor curente, considerând că prin ratele eşalonate va avea resurse certe inclusiv pentru pensii şi sănătate.

Procedura este avizată şi reglementată într-un document semnat de premierul Emil Boc, în care se arată că sistemul este similar formei de sprijin asigurată în sistemul bancar într-o perioadă de dificultate, prin rescadenţarea creditelor restante.

Documentul prevede că pentru obligaţiile fiscale administrate de către Agenţia Naţională de Adminis-trare Fiscală (ANAF), înscrise în certificatul de atestare fiscală, pot fi acordate, la cerere, înlesniri sub forma eşalonării la plată pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Procedura va fi valabilă pentru persoane juridice sau persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent ori exercită profesii liberale, indiferent de forma de proprietate şi modul de organizare.

Facilitatea nu va fi aplicată pentru obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări ce şi-a pierdut valabilitatea, pentru cele de a căror plată depinde acordarea sau menţinerea unei autorizaţii, precum şi pentru amenzi de orice fel care constituie venit la bugetul de stat.

Pentru acordarea eşalonării la plată, solicitanţii trebuie să fi depus toate declaraţiile fiscale, să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti conform unor criterii economico-financiare care vor fi prevăzute în normele metodologice, să nu se afle în insolvenţă ori dizolvare.

De asemenea, în maximum 30 zile de la data acordului de principiu, trebuie constituite garanţii care să acopere suma eşalonată la plată, dobânzile datorate plus un procent de până la 50% din suma respectivă, în funcţie de perioada de eşalonare.

Garanţiile vor putea fi constituite prin consemnarea unei sume la trezorerie, prin scrisoare de garanţie bancară ori prin bunuri evaluate de un expert independent, asupra cărora să fie dispuse măsuri asiguratorii.

"Pentru a încuraja contribuabilii să constituie garanţii sub forma scrisorii de garanţie bancară, astfel încât statul să se asigure că recuperează în întregime obligaţiile eşalonate, apreciem că nivelul dobânzii pe perioada eşalonării la plată să fie de 0,02% pe zi de întârziere, ceea ce înseamnă 7,3% pe an", se propune în document.

Pentru rata achitată cu întârziere va fi percepută o penalitate de 10% din rata de eşalonare, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau accesorii eşalonate, inclusiv dobânzile datorate.

Nu vor fi datorate penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, al căror termen de 90 zile de la scadenţă se împlineşte după data depunerii cererii de eşalonare.

Scrisoarea de garanţie bancară va trebui să aibă o perioadă de valabilitate cu cel puţin trei luni mai mare decât scadenţa ultimei rate din eşalonarea la plată. Pe parcurs, garanţia va putea fi înlocuită sau redimensionată la cerere, în funcţie de valoarea ratelor rămase de achitat.

În cazul în care, pe parcursul derulării eşalonării la plată, garanţia este executată de un alt creditor, iar sumele distribuite din valorificare în favoarea autorităţii fiscale nu acoperă valoarea garanţiei, contribuabilul este obligat să reîntregească garanţia pentru obligaţiile fiscale rămase nestinse. Tot la cererea contribuabilului, autoritatea fiscală poate executa garanţia dacă astfel se stinge întreaga sumă eşalonată. Contribuabilul va putea plăti anticipat, parţial sau total, suma cuprinsă în graficul de eşalonare.

Eşalonarea la plată rămâne valabilă dacă în acest interval sunt plătite orice alte obligaţii stabilite de autoritatea fiscală, sunt respectate termenele din graficul de eşalonare şi dacă sunt achitate obligaţiile la fondul de risc aferent împrumuturilor garantate şi/sau subîmprumutate de stat, ajutoarele de stat, amenzile de orice fel vărsate la bugetul de stat.

"Întrucât obligaţiile fiscale către fondul de risc aferent împrumuturilor garantate şi/sau subîmprumutate de stat, precum şi alte tipuri de creanţe sunt transmise organelor fiscale în vederea recuperării lor prin executare silită, nu considerăm oportună acordarea eşalonărilor la plată pentru aceste tipuri de obligaţii, fapt pentru care acestea vor reprezenta condiţie de achitare în vederea menţinerii valabilităţii eşalonării la plată. Întrucât amenzile de orice fel stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare ANAF au caracter sancţionatoriu, propunem a nu se acorda eşalonări la plată pentru aceste obligaţii, fapt pentru care şi acestea vor reprezenta condiţie de achitare în vederea menţinerii valabilităţii eşalonării la plată", se arată în document.

Pierderea valabilităţii eşalonării va presupune executarea garanţiei, începerea sau continuarea executării silite pentru întreaga sumă nestinsă şi plata unei penalităţi de 10% din suma rămasă.

Guvernul consideră că un astfel de grafic de plată eşalonată poate fi inclus într-un plan de redresare economică a firmei beneficiare, asigurând astfel viabilitatea acesteia, şi arată totodată că măsurile de executare silită a disponibilităţilor din conturile bancare şi a creanţelor de încasat de la terţi accentuează practic blocajul financiar existent în economie, ceea ce provoacă un efect în lanţ asupra partenerilor economici.

"Sistemul propus este similar formei de sprijin oferită de sistemul bancar în perioada de dificultate, prin rescadenţarea creditelor restante. Prin încasarea cu ritmicitate a contribuţiilor de asigurări sociale, sub forma ratelor de eşalonare la plată, menţinerea în activitate a agenţilor economici şi implicit păstrarea locurilor de muncă, se realizează susţinerea bugetului de asigurări sociale de stat pentru plata pensiilor şi a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea sistemului sanitar", este argumentul prezentat în document, citat de Mediafax.

Guvernul mai consideră că eşalonarea la plată este o formă de stimulare a plăţii voluntare a datoriilor şi de garantare a încasărilor la buget, arătând că în decursul timpului s-a constatat că, pe perioada aplicării actelor normative privind acordarea înlesnirilor la plată, încasările la bugetul general consolidat au crescut, asigurându-se astfel o ritmicitate a acestora atât prin achitarea ratelor din eşalonare, cât şi prin plata obligaţiilor fiscale curente.

"Prin constituirea de garanţii, statul se asigură de încasarea obligaţiilor fiscale eşalonate, evitând în acelaşi timp adâncirea dificultăţilor financiare ale contribuabililor. Măsura de sprijin adoptată sub forma eşalonării la plata obligaţiilor fiscale restante nu implică elemente de natura ajutorului de stat, întrucât se asigură recuperarea integrală a obligaţiilor fiscale restante prin constituirea de garanţii la nivelul sumelor eşalonate la plată, precum şi a do-bânzilor datorate pe perioada eşalonării la plată", mai susţine Guvernul.

Organizaţiile patronale UGIR-1903 şi CONPIROM au propus Guvernului, în luna decembrie, eşalonarea la plată, pe o perioadă de până la cinci ani, a datoriilor firmelor la buget, dar şi acordarea de facilităţi contribuabililor buni-platnici, ca o măsură de sprijin în condiţiile crizei.