Guvernul vrea să modifice Legea Offshore

Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege care modifică Legea Offshore, în contextul în care forma adoptată anul trecut de Parlament nu a fost pe placul ExxonMobil şi OMV Petrom (SNP), investitorii au amânat în ultima jumătate de an decizia finală de investiţii în perimetrul de gaze Neptun Deep din platoul continental al ţării noastre la Marea Neagră.

Prin noul proiect de lege, Guvernul intenţionează să relaxeze fiscalitatea pentru investitori. Mai departe sunt principalele schimbări prevăzute de lege, cu motivaţiile iniţiatorului:

- Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 100 lei/MWh). În cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 100 lei/MWh, grila de impozitare se menţine. Obţinerea unei nivel normal al rentabilităţii aşteptate pentru investitor la un preţ de 100 Lei/MWh fundamentează introducerea impozitului pe venitul suplimentar începând cu acest prag, în timp ce preţuri inferioare acestui nivel nu generează profituri suplimentare;

- Eliminarea utilizării preţului de referinţă (de la hubul din Viena) în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord Legea offshore cu principiile fiscalităţii din România prevăzute de Codul Fiscal şi cu practica internaţională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza preţurilor realizate. În plus, este necesară menţionarea principiilor pentru determinarea preţului de referinţă în legislaţia primară pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea mediului legislativ;

- Mărirea nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a menţine competitivitatea sectorului offshore din România şi a atrage investiţii, având în vedere costurile şi riscurile ridicate, respectiv termenul lung de realizare al investiţiilor offshore din Marea Neagră;

- Eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit ţinând cont de faptul că acest impozit are un caracter general şi toate sectoarele de activitate trebuie tratate uniform, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Astfel, se elimină discriminarea la care sunt supuşi operatorii din sectorul offshore comparativ cu restul agenţilor economici, aceştia datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită din care nu se scad cheltuielile cu amortizarea tuturor investiţiilor efectuate de operatorii offshore;

- Eliminarea obligaţiilor de tranzactionare pe pieţele centralizate din România pe termen mediu şi lung pentru a avea asigurată piaţa de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore şi, în consecinţă, veniturile necesare pentru recuperarea investiţiilor majore pe care o presupun astfel de proiecte în conformitate cu practica internaţională în domeniul resurselor naturale.

Investitorii în perimetre offshore sunt scutiţi de la aplicarea prevederilor OUG 114/2018 şi OUG 19/2019.

Conducerea Petrom afirmă încă din februarie că mediul legislativ nu este propice unei decizii finale de investiţii, iar americanii de la ExxonMobil ar fi dat de înţeles Guvernului, în vară, că ar avea de gând să facă un exit din consorţiul de investiţie, dorind să atragă un nou partener.

Proiectul de lege vine la doar o lună după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat la Washington, împreună cu preşedintele american Donald Trump, o declaraţie comună în care era menţionată explicit necesitatea schimbării legislaţiei privind investiţiile în România, pentru a o face mai predictibilă. De asemenea, proiectul apare cu câteva zile înainte ca premierul Viorica Dăncilă să meargă într-o vizită în SUA, unde cel mai probabil va fi abordată tema investiţiilor în energie şi gazelor din Marea Neagră.

Totodată, cu ocazia vizitei la Bucureşti de miercuri, premierul polonez Mateusz Morawiecki a indicat către aşteptările ca ţara noastră să lase libere să circule gazele din Marea Neagră prin Europa Centrală.

"România joacă un rol important, are rezerve de gaz în Marea Neagră şi, de asemenea, dispune de rezerve energetice pe uscat care au posibilitatea de a asigura livrarea de gaz pentru Europa Centrală. Noi, de asemenea, construim o infrastructură ca Polonia să poată să devină un distribuitor de gaze, un conector din Slovacia, prin Ungaria, în România, la fel, acesta asigurând securitatea de surse pe baza unui parteneriat în proiecte comune", spunea premierul Poloniei.

Estimările preliminare ar fi arătat că în Neptun Deep ar fi rezerve între 42 i 84 de miliarde de metri cubi de gaze, deşi cel mai probabil acestea sunt mai mari.