HARTA INTERESELOR ECONOMICE DE LA CLUJ (ll) Reţeaua "Napoca"- alianţa Ţiriac-Rus domină Gruparea PSD

• Omul de afaceri Ion Ţiriac şi Ioan Rus, fondatorii grupării PSD de la Cluj • Reţeaua stă pe doi piloni - mediul universitar şi afacerile fos­tului tenismen • Actualul scandal de la Cluj, dintre omul de afaceri Arpad Paszkany şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Nicoară, un conflict între reţelele de interese care au luat amploare în ultimii ani în ţara noastră

Scandalurile repetate din ultimii ani par să demonstreze că banii sau politica nu mai sunt singurele mijloace de influenţă în România anului 2007. Capacitatea de a construi reţele - grupuri de influenţă - a devenit aproape mai importantă decât apartenenţa politică sau puterea financiară. Iar banii sau politica sunt doar condiţii necesare, dar nu şi suficiente. Cel puţin la nivel local. Actualul scandal politico-economico-imobiliar de la Cluj, în care mai multe tabere au declanşat un adevărat război pentru supremaţia asupra oraşului pare să confirme aceas­tă ipoteză.

Scandalul de la Cluj a reizbucnit după ce omul de afaceri clujean Arpad Paszkany l-a acuzat luni pe preşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Marius Nicoară, că a încercat să-i blocheze proiectele imobiliare, inclusiv afacerea Esplanada din Capitală, însă conflictul îşi are rădăcini mai vechi şi s-a amplificat după arestarea conducerii trustului de presă Gazeta, în toamna anului trecut.

Finanţatorul trustului Gazeta a fost chiar Arpad Paszkany, care, în iarna anului 2005, a înfiinţat în Capitală împreună cu ziariştii clujeni "Gazeta de Bucureşti", ca să-i susţină publicitar uriaşul proiect imobiliar "Esplanada" din centrul Capitalei, evaluat la 1 miliard de euro. Activitatea "Gazetei de Bucureşti" a fost stopată brusc toamna trecută, cu doar două săptămâni înainte de izbucnirea scandalului Gazeta, în care directorii şi unii jurnalişti au fost arestaţi sub acuzaţia de şantaj.

Paszkany a numit generic gruparea de interese din jurul lui Marius Nicoară ca fiind constituită în jurul "grupului de la lac", aluzie la locul de întâlnire al membrilor clubului local "Rotary"- o organizaţie internaţională, elitistă, discretă, creată pe modelul masoneriei (fără să fie afiliată acesteia).

Marius Nicoară şi alţi oameni de afaceri clujeni au înfiinţat, într-adevăr, în august 2003, Asociaţia "Club Rotary Cluj Napoca".

Din actualul scandal de la Cluj lipseşte gruparea PSD, condusă de Ioan Rus, fostul ministru de interne şi unul dintre cei mai influenţi lideri politici la nivel naţional.

Ioan Rus pare să fi fost printre primii oameni de afaceri şi politicieni care au înţeles importanţa construcţiei de reţele sociale, aşa numitele grupuri construite pe relaţii de afaceri, politice, de prietenie sau de rudenie, care au început să fie studiate tot mai mult de sociologi datorită influenţei crescânde în viaţa economică, politică sau socială.

În construcţia celebrei de acum "grupări de la Cluj", Ioan Rus a fost secondat de puterea financiară a cunoscutului om de afaceri Ion Ţiriac, care contează pe lângă alte afaceri de succes şi ca unul dintre magnaţii imobiliari din România.

În acest moment, gruparea de la Cluj controlează majoritatea organizaţiilor ardelene ale PSD, iar Centrul Universitar Cluj este una dintre cele mai importante resurse ale reţelei, majoritatea membrilor grupării fiind cadre didactice universitare.

Prima referire la forţa grupării de la Cluj, controlată de Ioan Rus, a făcut-o Ovidiu Grecea, în 2001, pe când deţinea funcţia de şef al corpului de control al primului ministru Adrian Năstase. Atunci Grecea a fost forţat să demisioneze după ce a declarat public, după un control în judeţul Neamţ, că multe privatizări din Ardeal şi Moldova sunt decise la Cluj, printre membrii grupării numindu-i pe Ioan Rus, Sorin Naş, Alexandru Farcaş, dar şi pe Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş- Bolyai.

Grecea a intrat atunci în conflict deschis cu şefii serviciului de informaţii ai Ministerului de Interne, după ce a spus că echipa sa de control a fost monitorizată de fosta unitate specială de informaţii "doi şi un sfert" a Internelor. După acest scandal, Ovidiu Grecea a demisionat din Guvernul Năstase.

Nominalizarea profesorului Marga a surprins la acel moment, mai ales că nu exista vreo relaţie de afaceri a sa cu ceilalţi politicieni nominalizaţi. Probabil că astfel Grecea a vrut să arate faptul că ştie de reţeaua pe care Rus a reuşit să o construiască în cadrul Universităţii. Alexandru Farcaş (fost prefect şi el) a fost promovat de Rus ca adjunct al său în cadrul Ministerului de Interne, iar apoi ca Ministru al Integrării,după scandalul Puwak din 2003.

Imediat după ce a ajuns Ministru de Interne, Ioan Rus, a promovat o ordonanţă de urgenţă, aprobată de Guvernul Năstase în februarie 2001, prin care serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, obţinea puteri sporite, având posibilitatea să se doteze şi să funcţioneze la capitolul interceptări la un nivel asemănător cu SRI. Ordonanţa modifica o lege din 1990, astfel că este ciudat cum, doar într-o lună de când a fost promovat ministru, Ioan Rus a reuşit să impună un astfel de act normativ pentru creşterea forţei serviciului de informaţii, modificând o în exerciţiu de unsprezece ani.

Serviciul de informaţii al Ministerului de Interne este condus încă din 1998 de fostul şef al Poliţiei Cluj, Virgil Ardelean, prezent şi acum în fruntea acestui serviciu, deşi a demisionat oficial după scandalul fugii lui Omar Haysam.

Ovidiu Grecea cunoştea probabil reţeaua din Cluj încă din 1999, când ca şef al corpului de control al premierului Radu Vasile a cercetat modul în care Agroindustriala Cluj a cedat 40 de hectare pentru afacerea Polus Transilvania. În 1999, Agroindustriala Cluj a vândut terenul de 35 de hectare din Cluj firmei Polus Transilvania (controlată de Arpad Paskany şi firma Polus Ungaria) care dorea să construiască pe terenul respectiv un mare centru comercial. Compania Trigranit (fosta Polus) încearcă acum să construiască şi proiectul Esplanada (între piaţa Unirii şi piaţa Alba Iulia din Capitală), afacere estimată la 1 miliard de euro.

Concluziile raportului de atunci al lui Ovidiu Grecea arată că vânzarea terenului a fost ilegală şi că reprezentanţii de atunci ai autorităţilor locale clujene (în speţă prefectul Alexandru Farcaş si fostul secretarul general al Prefecturii şi apoi şef al FPS Cluj, Sorin Naş) şi-au dat concursul în realizarea acestei vânzări. Tot raportul menţiona că preţul la care s-a realizat tranzacţia dintre Agroindustriala si Polus a fost mult sub nivelul pieţei. Raportul Grecea mai susţinea că existau suspiciuni în privinţa unor acte eliberate de Guvernul de atunci. Singurul condamnat în urma scandalului a fost directorul Agroindustriala, Cristian Istrătescu.

În raportul său, Grecea mai arăta că Prefectura, FPS Cluj (care administra Agroindustriala) şi Polus, au proiectat afacerea din start pe terenul societăţii Agroindustriala, deşi cunoşteau problemele pe care acest teren le implica: imposibilitatea de a fi scos din registrul agricol (fiind clasat ca teren extravilan de calitatea I) fără o hotărâre de Guvern, precum şi apartenenţa sa la Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur, fapt ce (conform legii) interzicea înstrăinarea lui.

În anul 2000, firma Trigranit s-a implicat într-o altă mare afacere în Bucureşti, pe acelaşi model ca şi la Cluj, asociindu-se, prin reprezentanţii săi, cu Universitatea Agricolă Bucureşti pentru realizarea megacartierului Băneasa Investment, pe o suprafaţă de 224 de hectare în cartierul Băneasa. Acţionari la Băneasa Investment sunt reprezentanţi ai afacerii Polus, plus importanţii oameni de afaceri bucureşteni Nicolae Badea (preşedintele clubului Dinamo) şi cumnatul său, Gabriel Popoviciu.

Nicolae Badea şi Ion Ţiriac sunt asociaţi, potrivit presei, în mai multe afaceri imobiliare, iar în 2003, în timpul mandatului lui Ioan Rus, numele lor au fost vehiculate în afacerea securizării frontierei, pentru care ar fi urmat să primească contracte în valoare de 200 de milioane de euro.

Proiectul Esplanada este blocat, în prezent, pentru că aproximativ 70% din suprafaţa terenului pe care s-a proiectat afacerea este revendicat de foştii proprietari, iar Primăria Capitalei încearcă o soluţie pentru exproprierea lor.

Proiectul Esplanada prevede ca pe o suprafaţă de 10 hectare, printr-un parteneriat public-privat, să se construiască un important centru de afaceri în Capitală. Autorităţile centrale susţin că, până în vară, este posibil să fie promovată o hotărâre de guvern pentru susţinerea acestui proiect imobilar.

Rădăcinile actualului scandal de la Cluj dintre gruparea afaceristului Paszkany şi cea a liberalului Marius Nicoară par, deci, mult mai vechi, iar interesele mult mai diversificate. Iar bătălia s-a dat şi se dă în continuare pe cele mai mari afaceri imobiliare din ţară.

Prezentăm alăturat, o parte din reţeaua constituită la Cluj de Ioan Rus şi omul de afaceri Ion Ţiriac, care probabil va avea în continuare un rol important pe scena noastră politică şi economică. Cu precizarea că deşi este una puternică, gruparea de la Cluj nu este nici pe departe singura.