English
Astăzi, 17 iulie 2023, cele două companii energetice implicate în operarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier - Hidroelectrica (România) şi EPS (Serbia), s-au întâlnit la Bucureşti în cadrul prilejuit de cea de-a suta şedinţă a Comisiei Mixte Româno-Sârbe pentru Porţile de Fier.
Pe agenda evenimentului s-au aflat, ca subiecte principale, remedierea, adaptarea şi reabilitarea ecluzei HE Djerdap II, precum şi informarea beneficiarilor cu privire la stadiul lucrărilor de protecţie suplimentară a disipatorului barajului deversor Porţile de Fier I.
Momentul este unul simbolic şi marchează importanţa colaborării dintre cele două ţări, România şi Serbia, în ceea ce priveşte gestionarea şi exploatarea unuia dintre cele mai mari obiective de producţie a energie electrice din surse regenerabile din regiune şi din Europa.
"Suntem încântaţi de felul în care decurg angajamentele pe care ni le asumăm împreună - Hidroelectrica şi EPS, în interes comun. Ne onorează prietenia cu partenerul sârb, bază solidă a dialogului deschis dintre cele două companii. Vorbim de un parteneriat care a depăşit pragul de 50 de ani, o asociere care se sprijină pe onoare, respect reciproc, responsabilitate şi muncă.
În plus, proiectul Porţile de Fier reprezintă un exemplu elocvent de coordonare între ţări prietene pentru gestionarea eficientă a resurselor. Doresc să profit de această ocazie pentru a saluta în cei mai elogioşi termeni colaborarea dintre România şi Serbia, colaborare care asigură exploatarea sustenabilă a sistemului hidro-energetic şi de navigaţie de pe Dunăre, contribuind astfel la dezvoltarea economică şi la securitatea energetică a regiunii", a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.
Construcţia Sistemului Porţile de Fier I a început la data de 7 septembrie 1964, odată cu inaugurarea oficială a şantierului. Obiectivul este simetric faţă de axa Dunării şi este compus din două centrale hidroelectrice cu câte şase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, două ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (câte una pentru fiecare parte) şi un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus în funcţiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcţiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a facut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile şi puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume.
Construcţia Sistemul Porţile de Fier II a început în anul 1977 odată cu semnarea Acordului între Guvernele României şi fostei Iugoslavii. Obiectivul are o configuraţie nesimetrică, Dunărea fiind barată în două fronturi (cel principal pe braţul principal al Dunării şi cel de-al doilea de pe braţul Gogoşu). Obiectivul este compus dintr-o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (câte 8 pentru fiecare parte puse în funcţiune în perioada 1984 - 1986), două centrale suplimentare (funcţionale din 1994, cea românească, respectiv din 2000, cea sârbească), trei ecluze (două pe partea română şi una pe partea sârbă) şi două baraje deversoare (cel românesc pe braţul Gogoşu, cel sârbesc în frontul principal de barare).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
