Horia Gustă, AAF: "Cifre istorice pentru industria fondurilor deschise"

Numărul investitorilor în fondurile deschise de investiţii a depăşit, la finalul trimestrului al treilea, 755.000 de persoane, în creştere cu peste 200.000 faţă de anul trecut, în timp ce activele aflate în administrarea fondurilor deschise de investiţii au ajuns la aproape 26 mld. lei (peste 5 mld. euro) într-o piaţă totală de aproape 10 miliarde de euro, potrivit unui comunicat primit la redacţie.

În total, piaţa a înregistrat o creştere anuală de 37% a activelor, atingând cifre istorice la nivelul numărului de investitori, ceea ce demonstrează atât cunoştinţele solide şi competenţele administratorilor de fonduri, cât şi încrederea pe care au reuşit să o transmită oamenilor.

Administratorii de fonduri prezenţi la dezbaterea trimestrială organizată de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în Amfiteatrul BVB din cadrul ASE Bucureşti, au explicat studenţilor economişti beneficiile investiţiilor începute cât mai devreme, chiar din studenţie, dar şi importanţa recurenţei şi a perioadei de investire dar şi care sunt perspectivele pieţei, în contextul în care accesul la piaţă este unul facil, iar administratorii de fonduri obţin randamente foarte bune pentru clienţii lor.

"Astăzi, sunt peste 755.000 de investitori în fondurile deschise de investiţii din România, cu peste 200.000 de oameni mai mult faţă de acum un an, şi cu active în administrare de aproape 26 de miliarde de lei, adică cinci miliarde şi ceva de euro. Date istorice din perspectiva fondurilor deschise de investiţii. Aceste fonduri deschise de investiţii sunt la îndemâna tuturor, adică puteţi intra şi ieşi din ele în orice moment. Atenţie foarte mare însă şi la consultanţii de investiţii! Mai nou, e piaţa plină de oameni care se erijează în consultanţi ce promit servicii gratuite de educaţie financiară, dar vin cu sfaturi de investiţii, de multe ori, incorecte. Consultanţa de investiţii trebuie să vină numai de la oameni autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. E important de ştiut de asemenea că administratorii de fonduri respectă legi şi reguli interne şi europene, au cunoştinţe financiare vaste, competenţe şi experienţă, au reputaţie, integritate, sunt transparenţi şi transferă încredere către public", a afirmat Horia Gustă, preşedintele AAF.

Ponderea fondurilor de acţiuni a depăşit 25% din totalul pieţei FDI Analizând evoluţia pieţei fondurilor deschise de investiţii în trimestrul III al anului, Jan Pricop, directorul executiv al AAF, a apreciat că aceasta traversează o perioadă de recuperare faţă de finalul anului 2022, piaţa, în ansamblu, ajungând până la 46 mld lei, din care aproape 26 mld lei reprezintă activele nete aflate în administrarea fondurilor deschise de investiţii.

"Avem o creştere anuală de 37%, comparativ cu T3 din 2023, şi puţin peste 6% în plus faţă de T2, activele segmentului ajungând la 26 de miliarde de lei. Intrările în trimestrul al treilea au fost de 1,27 miliarde de lei, cu peste 300% mai mari decât în acelaşi trimestru al anului 2023. O creştere importantă, procentual, a activelor nete am avut - la nivelul fondurilor de acţiuni, de 72%. De asemenea, fondurile diversificate au avut o creştere importantă, de 52,4%. Pe segmentul fondurilor deschise de investiţii, fondurile de acţiuni în acest moment reprezintă 25%. La nivel european, acest segment are o pondere de 33% , iar în Statele Unite de peste 55%. Cumva ne îndreptăm şi noi spre procentul european", a spus Jan Pricop.

În ceea ce priveşte numărul de investitori, acesta a înregistrat un avans anual de 39% cea mai importantă creştere fiind la fondurile de investiţii în acţiuni, respectiv cu 74,2%. S-a depăşit, astfel, pragul de 100.000 de investitori, de la 64.000, în trimestrul al treilea al anului 2023. La nivelul fondurilor de investiţii diversificate, creşterea a fost de 42%, atingând un număr total de peste 184.000 de investitori, în timp ce numărul de investitori din fondurile de obligaţiuni şi instrumentele cu venit fix a ajuns la aproape 279.000 de investitori. Legat de subscrierile nete trimestriale, deşi faţă de trimestrul al doilea din 2024 s-a înregistrat o scădere, faţă de trimestrul al treilea al anului trecut, subscrierile nete sunt de patru ori mai mari, respectiv de 1,27 de miliarde de lei.

Despre investiţiile în fonduri, Adrian Tănase, directorul general al BVB, a spus că în România, încă nu există acea cultură a investiţiilor pe bursă, de aceea este important să se vorbească în spaţiul public despre fonduri şi despre investiţii pe termen lung şi cât mai diversificat.

"Noi recomandăm investiţia pe termen lung, în portofoliu diversificat, fără nici o emoţie. Poate că mulţi aţi avea o aşteptare de câştig pe termen scurt dar nu avem cum să facem această recomandare. Noi recomandăm o strategie prin industria de fonduri deschise de investiţii, la care are acces oricine, chiar şi cei care nu au un background financiar. (...) Din păcate, nu avem această cultură a investiţiei la bursă. Sper să vă daţi seama în timp ce înseamnă acest lucru. Eu mi-am dat seama că nu mi-am pus banii la lucru, după ce am pierdut 25 de ani din viaţa mea activă", a spus directorul general al BVB.

"Corecţiile bursei sunt sănătoase, sunt parte din regula jocului" Reprezentanţii fondurilor de investiţii prezenţi la dezbatere au remarcat o maturizare a clienţilor în ceea ce priveşte investiţiile şi o mai bună înţelegere a pieţei, aceasta fiind o consecinţă a educaţiei financiare continue pe care AAF, BVB şi alte instituţii de profil o fac în ultimii ani, dar şi a participării administratorilor de fonduri la întâlniri cu potenţiali clienţi şi la dezbateri asemănătoare celei de la ASE, în care explică pe înţelesul tuturor beneficiile pe termen lung a investiţiilor în fonduri.

Despre corecţiile recente ale Bursei de la Bucureşti, ca urmare a unor factori internaţionali, specialiştii din piaţă susţin că sunt normale şi nu ar trebui să sperie pe nimeni, mai ales că erau de aşteptat, după un 2023 şi un început de 2024 cu performanţe extraordinare pe bursă.

În opinia lui Robert Burlan, director de investiţii Raiffeisen Asset Management, tendinta corectiva a pietei, manifestată de la jumătatea anului, a fost una predictibilă.

"Veneam după un an 2023 şi un început de an 2024 foarte bune, cu o creştere a pieţei mult peste dinamica economiei, fiind susţinută de listarea Hidroelectrica şi atragerea unui număr considerabil de investitori noi, însă această evoluţie a condus la creşterea multiplilor de evaluare, iar apropierea perioadei electorale, precum şi incertitudinile privind impactul măsurilor anticipate de ajustare fiscală, au generat o anumită rezervă în rândul investitorilor. În acelaşi timp, vedem deja o ajustare notabilă a pieţei, chiar pronunţată la nivelul anumitor emitenţi, fapt ce creează noi oportunităţi de cumpărare. După o lungă perioadă de creştere neîntreruptă, aş spune că această corecţie este una sănătoasă, fiind parte din regulile jocului", a afirmat

Burlan.

Răzvan Paşol, director general Patria Asset Management, a explicat că în această perioadă, s-a observat un comportament interesant al investitorilor, în sensul în care, deşi piaţa a înregistrat corecţii,aceştia nu numai că nu şi-au retras banii ci, mai mult, au profitat de preţurile în scădere ca să cumpere. "Fondul nostru se adresează investitorilor care vizează o strategie de investiţii pasivă. Ce face un investitor de acest tip? Cumpără acţiuni, indiferent dacă bursa scade sau creşte, pentru că ştie că aceste scăderi vor fi irelevante peste 5-10 ani. Avem foarte mulţi clienţi de retail, cu deţineri mici sau medii, care continuă să cumpere şi să investească, chiar şi atunci când bursa scade. Aceasta este o strategie de investiţii foarte simplă, dar care şi-a arătat valoarea în timp: dacă investiţia se face recurent, chiar dacă sumele sunt mici, pe o perioadă de 5-10 ani ea poate deveni foarte profitabilă", a explicat Paşol.

Participanţii la dezbatere au apreciat că pentru pieţele financiare, alegerile care urmează atât în România, dar şi alte economii puternice ale lumii, impactul va fi unul limitat pe termen scurt însă, pe termen lung, istoria a demonstrat că economiile revin pe creştere destul de rapid.

"Scrutinurile sunt ceva obişnuit, au loc din patru în patru ani sau din cinci în cinci ani. Ne interesează, ne facem anumite scenarii, punem în context tot ce se întâmplă şi ne adaptăm. Realitatea momentului ne arată că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură şi mai scumpă, suntem într-un context în care ne aşteptăm ca dobânzile şi inflaţia să rămână mai ridicate comparativ cu media ultimei decade. Incertitudinile sunt prezente, iar noi trebuie să ne adaptăm şi, indiferent de ce se întâmplă, să transformăm acest lucru într-o oportunitate", este de părere Milan Pruşan, Country Head Goldman Sachs Asset Management.

Specialiştii în fonduri de investiţii au fost de acord că, anul viitor, România ar putea trece prin schimbări fiscale, majorări de taxe sau introducerea unora noi, pentru acoperirea deficitelor, care ar putea perturba pentru o perioadă piaţa financiară, dar într-un orizont de timp de 5-10 ani, urmările vor fi nesemnificative.

Concluziile dezbaterii au fost că România este tot mai mult percepută ca o piaţă matură, unde se pot face investiţii sigure, că românii au devenit şi ei mai interesaţi şi mai educaţi în privinţa investiţiilor, au început să înţeleagă cum funcţionează pieţele financiare şi să nu mai acţioneze emoţional la fluctuaţiile bursei, iar cele mai oportune investiţii sunt cele recurente, pe termen lung şi într-un portofoliu diversificat. Sfatul specialiştilor în asset management pentru tineri este să înceapă cât mai devreme să investească pentru că şi investiţiile mici vor genera câştiguri substanţiale într-un orizont de timp de 10-15 ani.