Ianuarie 2025, semnal de alarmă pentru schimbările climatice

Ianuarie 2025 a fost declarată cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată la nivel global, conform datelor publicate de observatorul european Copernicus. Recordul anterior, stabilit în ianuarie 2024, a fost depăşit, în pofida încheierii fenomenului El Niño, care a amplificat încălzirea globală în perioada 2023-2024.

• Un nou record climatic îngrijorător

Potrivit Copernicus, temperatura medie globală în ianuarie 2025 a fost de 13,23°C, cu 1,75°C peste nivelul preindustrial. Această creştere semnificativă confirmă o tendinţă alarmantă observată în ultimii ani, în care temperaturile globale continuă să atingă praguri record. "Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record înregistrate în ultimii doi ani, în pofida dezvoltării condiţiilor La Niña în Pacificul tropical şi a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale", a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) din cadrul Copernicus, citată de AFP.

• Depăşirea pragului critic de 1,5°C

Observatorul european notează că această lună a fost a optsprezecea din ultimele nouăsprezece în care temperatura medie globală a depăşit nivelul preindustrial cu mai mult de 1,5°C. Aceasta reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru factorii de decizie politică, întrucât pragul de +1,5°C este considerat o limită critică stabilită prin Acordul de la Paris din 2015. Acordul îşi propune să menţină încălzirea globală mult sub 2°C şi să continue eforturile pentru limitarea acesteia la 1,5°C. Totuşi, atingerea acestui prag pentru o singură lună nu înseamnă automat că obiectivul a fost depăşit. Conform specialiştilor, o astfel de creştere trebuie să fie susţinută pe termen lung, timp de cel puţin 20 de ani, pentru ca limita să fie considerată oficial depăşită. În prezent, temperatura globală medie este cu aproximativ 1,3°C peste nivelul preindustrial, iar estimările Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) sugerează că pragul de 1,5°C ar putea fi atins între anii 2030 şi 2035, indiferent de tendinţele actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

• Oceanele, un factor determinant în încălzirea globală

Temperaturile globale sunt puternic influenţate de temperaturile oceanelor, care acoperă peste 70% din suprafaţa Pământului şi joacă un rol esenţial în reglarea climei. Datele arată că temperaturile apelor marine au rămas la niveluri record încă din aprilie 2023, contribuind astfel la accelerarea fenomenului de încălzire globală. În ceea ce priveşte suprafaţa oceanelor, ianuarie 2025 a fost a doua cea mai caldă lună înregistrată vreodată, fiind depăşită doar de ianuarie 2024. Specialiştii de la Copernicus observă însă semne ale unei posibile încetiniri a tranziţiei către condiţii La Niña, ceea ce ar putea însemna un efect mai redus de răcire a temperaturilor globale în cursul anului 2025.

• Perspective şi măsuri urgente

Această evoluţie climatică ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea omenirii de a limita încălzirea globală şi de a respecta angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris. Cu emisiile de gaze cu efect de seră aflate aproape de un vârf, dar fără o tendinţă clară de scădere, experţii avertizează că acţiunile imediate sunt esenţiale pentru evitarea unor schimbări climatice ireversibile. Măsurile necesare includ accelerarea tranziţiei către surse de energie regenerabilă, reducerea defrişărilor şi promovarea unui consum sustenabil. Totodată, guvernele din întreaga lume trebuie să implementeze politici mai stricte pentru reducerea emisiilor de carbon şi să investească în tehnologii verzi. Faptul că ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie din istorie nu este doar o simplă statistică, ci un avertisment serios. În absenţa unor măsuri concrete, viitorul climatic al planetei rămâne incert, iar efectele asupra ecosistemelor şi societăţii ar putea deveni din ce în ce mai severe.