IANUARIE FINANCIAR Început de an gripat

Valul de viroze respiratorii şi gripa sezonieră au dominat sistemul sanitar în prima lună a anului 2023, când autorităţile centrale tocmai se pregăteau să transmită triumfalist cetăţenilor bilanţul pozitiv al activităţii guvernamentale pe anul trecut. Pe lângă acestea, elanul membrilor Guvernului a fost tăiat încă din 10 ianuarie de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, care a decis o nouă majorare a ratei dobânzii de referinţă, ce a fost stabilită la 7% pe an, pentru a domoli ritmul de creştere a inflaţiei. Situaţia a fost salvată la finalul lunii, de Ministerul Finanţelor, care a prezentat execuţia bugetului general consolidat pentru anul trecut, execuţie care arată că la finalul lui 2022 deficitul se ridica la 5,68% din PIB, în scădere cu 1,05 puncte procentuale faţă de 2021.

Se pare că prima lună a anului nu a mai fost dominată de frământările din energie de pe parcursul lui 2022, ultima reglementare în domeniul compensării şi plafonării adoptată de Parlament prin legea care a aprobat, cu amendamente, OUG 115/2022 şi ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern la finalul lunii decembrie fiind suficiente pentru liniştirea actorilor din piaţa de energie, dar şi a consumatorilor casnici şi individuali. Singurele reglementări interne pe energie în luna ianuarie s-au referit la cardurile emise de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi care vor fi distribuite de Poşta Română. Prin intermediul acestora, consumatorii vulnerabili din ţara noastră vor putea să îşi achite, în cursul lui 2023, facturile la electricitate, termie, gaze naturale sau pe cele privind achiziţionarea lemnelor de foc.

Din păcate, în domeniul energiei am consemnat accidentul tragic de la cariera Jilţ Sud, unde şi-au pierdut viaţa trei persoane şi 13 au fost rănite, eveniment în urma căruia toţi cei responsabili, inclusiv conducerea Complexului Energetic Oltenia, au fost demişi din funcţii.

În plan politic, din cauza vacanţei în care s-a aflat Parlamentul în luna ianuarie, nu am consemnat mari dispute, cu excepţia discuţiilor interminabile dintre social-democraţi şi liberali privind măsurile ce vor fi incluse în viitorul program guvernamental ce va fi adoptat după 27 mai, când va avea loc rotativa guvernamentală între Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, prima pagină a ţinut-o Lucian Bode, ministrul de interne, despre care Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai a stabilit că şi-a plagiat lucrarea de doctorat. Bode a dat în judecată Universitatea Babeş-Bolyai, dar a sfârşit luna retrăgându-şi lucrarea de doctorat. Mai mult, el trebuie să răspundă şi în faţa parlamentarilor deoarece USR a introdus prima moţiune simplă în noua sesiune a Legislativului, tocmai la adresa ministrului de interne căruia îi solicită din nou demisia din cauza plagiatului dovedit de Universitatea din Cluj Napoca.

Ar mai fi de menţionat că în cursul lunii trecute, procurorii anticorupţie au declanşat urmărirea penală pentru directorul general şi directorul general adjunct al CFR SA, pe care îi acuză de abuz în serviciu şi uzurparea de calităţi oficiale. Pe lângă aceştia mai este urmărit penal şi directorul general al Romarm, pentru o şpagă pe care fi primit-o în primăvara anului 2020, în plină stare de urgenţă, pentru a favoriza atribuirea şi încheierea unor contracte pentru măştile de protecţie necesare personalului din spitalele şi unităţile medicale care ţin de Ministerul Apărării Naţionale.

• Peste 443.000 de cazuri de infecţii respiratorii la nivel naţional

Prima lună a primului an după pandemia Covid a scos la iveală slăbirea sistemului imunitar al cetăţenilor, care a fost nevoit să se confrunte cu infecţiile respiratorii specifice sezonului rece. Astfel, pe parcursul lunii ianuarie, săptămânal au fost înregistrate peste 100.000 de raportări de viroze respiratorii, gripă şi pneumonii şi, din păcate, s-au înregistrat şi decese. Situaţia arată că în prima săptămână a anului 2023

numărul total de cazuri de infecţii respiratorii a fost de 102.884, pentru ca în a doua săptămână să fie raportate 139.255 de cazuri de viroză respiratorie, gripă şi pneumonie, cu 35,4% mai mult decât în primele şapte zile din noul an. Variaţia în plus faţă de media calculată de 79.359 de cazuri din aceleaşi săptămâni din cinci sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 75,5%.

În perioada 16-22 ianuarie au fost raportate 103.210 cazuri de infecţii respiratorii (o scădere cu 25,9% faţă de prima jumătate a lunii, iar în ultima săptămână a lunii ianuarie (intervalul 23-29 ianuarie măsurat de INSP) au fost înregistrate 98.011 cazuri.

Situaţia dramatică înregistrată la jumătatea lunii ianuarie l-a determinat pe Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, să emită o instrucţiune prin care a instituit stare de alertă epidemică, recomandând cetăţenilor să poarte măştile de protecţie în mijloacele de transport în comun, în spaţiile închise şi în zonele aglomerate pentru a reduce răspândirea virozelor. Ministrul Sănătăţii a precizat că nu declară epidemie de gripă, deoarece acest lucru ar impune restricţii asemănătoare din timpul pandemiei Covid, cu carantinare şi izolare, cu reducerea sau suspendarea unor activităţi economice, fapt care nu este indicat în actuala situaţie macroeconomică de la nivel naţional, regional, european şi global.

"Nu este o situaţie dramatică, ea este o situaţie fără precedent în această perioadă. În urmă cu 5 ani, în luna februarie aveam mai multe cazuri de infecţii respiratorii. Noi o să monitorizăm atent chestiunea asta. Părerea mea este că nu o să ajungem la 300.000 de cazuri. Această situaţie durează de trei săptămâni şi în două, trei săptămâni cel mult, vom asista la o scădere a numărului de cazuri. O să fie văzând şi făcând, dar nu putem să luăm măsuri care să blocheze din nou activitatea economică sau socială în România", a declarat Alexandru Rafila, iar evoluţia epidemiei i-a dat dreptate ministrului Sănătăţii.

• 7% - noul prag al ratei dobânzii de referinţă

În prima jumătate a lunii ianuarie Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară. Astfel, în 10 ianuarie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;

- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, de la 7,75% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;

- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns, în noiembrie 2022, la 16,76%, depăşind previziunile, după ce în octombrie a scăzut la 15,32%, de la 15,88% în septembrie. S-a observat că, alături de majorarea preţurilor alimentelor, un determinant major al creşterii din acest interval a fost scumpirea mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă, în timp ce dinamica preţului combustibililor şi-a accentuat scăderea, pe fondul trendului descendent al cotaţiei ţiţeiului şi al plafonării preţului lemnelor de foc, astfel încât contribuţia de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a rămas dezinflaţionistă.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul întâi al acesui an, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul al treilea al anului curent - în devans cu aproape trei trimestre faţă de previziunile precedente -, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. S-a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei - situat totuşi uşor deasupra intervalului ţintei.

• Execuţie bugetară pozitivă pentru anul 2022, comparativ cu anul 2021

O veste bună a venit de la Ministerul Finanţelor, care în 30 ianuarie a publicat execuţia bugetului general consolidat pe anul 2022. Conform datelor transmise de Ministerul Finanţelor, execuţia bugetară pentru anul trecut s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde lei, reprezentând 5,68% din PIB, în scădere cu 1,05 puncte procentuale faţă de anul 2021, în condiţiile în care veniturile bugetului general consolidat au însumat 460,09 miliarde lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat perioada similară a lui 2021.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 541,09 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17,7% faţă de anul 2021, însă exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2022 au înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale.

• Carduri de energie pentru consumatorii vulnerabili

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de autorităţile centrale pentru consumatorii casnici din energie, Guvernul a aprobat în cursul lunii ianuarie o ordonanţă privind instituirea unor măsuri de sprijin suportate parţial din fonduri europene aferente politicii de coeziune 2014-2020, categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie. Actul normativ modifică şi completează OUG nr.166/2022 prin care au fost stabilite măsurile pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2023 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru a compensa o parte din cheltuielile cu energia, indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

Astfel, Guvernul a stabilit procedurile care vor fi aplicate pentru distribuirea eficientă a voucherelor pentru energie în valoare nominală de 1.400 lei, care pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2023. 

Sprijinul va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, pe baza listei de beneficiari emisă de Ministerul Muncii şi a cardurilor de energie emise şi distribuite, astfel: 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 - 30.06.2023; 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 - 31.12.2023.

Potrivit ordonanţei, C.N. Poşta Română S.A. va asigura prestarea serviciilor de emitere, tipărire, formare şi condiţionare a plicurilor conţinând carduri de energie, certificate de validare a datoriilor şi înştiinţări privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate şi distribuire prin trimitere de corespondenţă  cu confirmare de  primire, tipărirea, distribuirea şi colectarea declaraţiilor pe propria răspundere, precum şi efectuarea de plăţi prin serviciul de mandat poştal de către beneficiarii de sprijin.

De asemenea, Poşta Română va trimite către asociaţiile de proprietari/locatari certificatele de validare a datoriilor şi instrucţiuni privind  modul de completare a acestora, precum şi înştiinţări privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate.

Cheltuielile privind tipărirea, împlicuirea şi distribuirea cardurilor de energie, a certificatelor de validare a datoriilor şi a înştiinţărilor privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate utilizate pentru plata prin serviciul de mandat poştal, respectiv tipărirea, distribuirea şi colectarea declaraţiilor pe propria răspundere vor fi asigurate de la bugetul de stat pentru anul 2023, prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie.

În privinţa acestor carduri de energie, Guvernul a mai decis printr-un alt act normativ adoptat la finalul lunii trecute ca beneficiarii de sprijin să aibă posibilitatea să transmită electronic documentele pe baza cărora se pot face plăţi prin serviciul de mandat poştal, într-o aplicaţie electronică pusă la dispoziţie de Compania Naţională "Poşta Română" - S.A.

Măsura propusă adaugă încă o posibilitate de utilizare a sprijinului pentru energie, asigurându-se astfel accesul nediferenţiat şi şanse egale pentru persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, dar şi a celorlalte categorii de persoane vulnerabile care beneficiază de sprijin pentru cheltuielile cu energia, prin accesarea informaţiilor pe internet, fie pe calculator, tabletă ori telefon mobil, fără să fie nevoie să se deplaseze, mai ales în cazul persoanelor cu dizabilităţi si persoanelor vârstnice cu capacitate limitată de deplasare.

Totodată, Compania Naţională "Poşta Română" S.A. va asigura funcţionarea aplicaţiei electronice, respectiv preluarea documentelor, prelucrarea acestora, efectuarea plăţilor către furnizorii de energie şi apoi informarea beneficiarilor de sprijin.

Pentru compensarea preţurilor la energie, Guvernul a mai decis luna trecută alocarea către Ministerul Energiei a sumei de 335 milioane lei,

bani proveniţi din colectarea impozitului pe veniturile suplimentare obţinute de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore si onshore de adâncime.

• Tragedie la Complexul Energetic Oltenia

Din păcate, sectorul energetic a fost zguduit de tragedia petrecută la cariera minieră Jilţ Sud - care aparţine Complexului Energetic Oltenia, unde în 17 ianuarie un camion care transporta 25 de muncitori s-a răsturnat şi, în urma accidentului, au decedat trei oameni şi au fost răniţi 13.

În urma tragicului eveniment care a încălcat toate regulile prevăzute de legislaţia muncii privind protecţia şi siguranţa angajaţilor, premierul Nicolae Ciucă a solicitat în două şedinţe consecutive de guvern - în 18 şi 26 ianuarie - ministrului Energiei şi ministrului Muncii să ia toate măsurile care se impun pentru evitarea pe viitor a unor astfel de tragedii. Prima măsură luată a fost demiterea directorului sucursalei miniere, adică cel care răspunde de toate exploatările miniere din Complexul Energetic Oltenia, a directorului carierelor unităţii miniere Jilţ, adică cele două cariere Jilţ Sud unde s-a întâmplat accidentul şi Jilţ Nord, precum şi a şefului carierei Jilţ Sud. Ulterior au fost înlăturaţi din funcţii şi directorul general şi directorul general adjunct al Complexului Energetic Oltenia.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a precizat că principala cauză a tragicului accident a fost că muncitorii au fost îmbarcaţi într-un mijloc de transport marfă, mijloc care nu putea transporta persoanele, împreună cu echipamentele; acesta s-a răsturnat într-o pantă pe un drum foarte greu de practicat de acea maşină în acea perioadă.

Potrivit ministrului Energiei, gradul de uzură al maşinilor şi durata de viaţă de peste 40 de ani a majorităţii maşinilor care sunt folosite în CEO arată că nu se poate asigura fără îmbunătăţiri  funcţionarea corectă a carierelor, fapt pentru care a dispus efectuarea unui control amplu privind toate achiziţiile CE Oltenia în paralel cu verificarea programelor de investiţii, modul de plată a furnizorilor şi termenelor de plată.

Potrivit informaţiilor prezentate de ministrul Virgil Popescu, minerii erau transportaţi în carieră cu 48 de autovehicule, din care doar 29 prezentau condiţiile minime de funcţionare.

• Lucian Bode nu scapă de plagiat

Comisia de Etică a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca a stabilit în 9 ianuarie că suspiciunile de plagiat legate de lucrarea de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, "se confirmă în marea lor majoritate". În esenţă, s-au confirmat cele mai multe suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi s-a sesizat CNATDCU pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii. În plus, pentru transparenţă, UBB a semnalat pe site-ul propriu în zona tezelor susţinute la universitate, faptul că teza este afectată de abateri de la etica cercetării.

"Concluzia analizei este că suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate. În lipsa posibilităţii legale de a aplica sancţiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunităţii academice, Comisia ii solicită corecturi la teză şi retragerea cărţii publicate pe baza tezei, şi se vor sesiza consiliile naţionale (CNATDCU/Consiliul Naţional de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii", arată Comisia de Etică în cadrul unui comunicat de presă.

Ministrul Lucian Bode a atacat în instanţă decizia respectivă, iar ulterior a retras cartea publicată pe baza tezei. Cu toate acestea, USR a introdus o moţiune simplă împotriva lui Lucian Bode prin care îi solicită acestuia demisia din funcţia de ministru de interne, din cauza plagierii tezei de doctorat, plagiat dovedit de Comisia de Etică a Universităţii Babeş-Bolyai. Lucian Bode a precizat că numai CNATDCU este abilitat să constate plagiatul unei teze de doctorat şi a menţionat că va continua acţiunile declanşate în instanţă considerând că este victima unui atac politic.

• Şeful CFR SA şi şeful Romarm, urmăriţi penal

În 16 ianuarie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ion Simu-Alexandru, director general interimar al CFR SA şi Petru Ceşa, director general adjunct tehnic în cadrul aceleiaşi companii. Şeful CFR SA este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la uzurparea funcţiei, în timp ce subalternul său este acuzat de abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei. DNA arată că în cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceşa Petru, la instigarea lui Ion Simu-Alexandru, şi-ar fi arogat atribuţiile funcţiei de director general al CFR SA, cu toate că nu deţinea această funcţie sau o împuternicire în acest sens şi a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timişoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceşa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcţii de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CFR SA.

După apariţia în spaţiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceşa Petru, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că "angajata nu a reuşit să-şi dovedească nevinovăţia".

Acţionând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalţi angajaţi din subordine pentru ca pe viitor suspecţii să nu se mai vadă expuşi "riscului" ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CFR SA.

La finalul lunii trecute, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale şi pentru Gabriel Ţuţu, directorul general al Romarm pe care îl acuză că a luat în plină pandemie, în stare de urgenţă, o şpagă de 50.000 lei pentru că ar fi încredinţat contractul privind achiziţionarea unor măşti de protecţie destinate personalului medical din unităţile sanitare ale Ministerului Apărării Naţionale, unei asocieri de firme care a furnizat măşti de proastă calitate. Una dintre aceste firme este administrată de Alexandru Piţurcă, fiul fostului selecţioner Victor Piţurcă. Valoarea contractului respectiv se ridică la peste 11 milioane lei potrivit procurorilor DNA.