iBanFirst: Tendinţe pe piaţa valutară care vor influenţa companiile româneşti în 2024

iBanFirst prezintă principalele tendinţe anticipate pentru piaţa valutară (forex) în 2024 în raportul Foreign Exchange Market Outlook, publicat în această săptămână. Scopul acestor previziuni este de a ajuta companiile din România, în special cele care efectuează tranzacţii internaţionale, să îşi creeze o strategie solidă de gestionare a riscului valutar pentru anul viitor.

Cum va afecta volatilitatea valutară companiile româneşti în 2024

În 2023, România are ca principali parteneri comerciali ţări din zona euro a Uniunii Europene, cum ar fi Germania, Italia şi Franţa, dar şi ţări din Europa Centrală şi de Est cu monede proprii, cum ar fi Polonia, Ungaria şi Bulgaria. De asemenea, China reprezintă un partener important. Fiecare dintre aceste ţări are propria dinamică economică şi monetară.

În 2024, în contextul anticipării unei reveniri a volatilităţii valutare, chiar şi cele mai mici fluctuaţii ale cursurilor de schimb pot avea un impact semnificativ asupra marjelor de profit ale companiilor de comerţ din România. Aceste schimbări le pot afecta performanţa financiară şi competitivitatea pe pieţele internaţionale. Prin urmare, devine esenţial pentru companiile de import-export să înţeleagă, să prevadă şi să se protejeze împotriva fluctuaţiilor valutare în această perioadă economică dificilă.

"Ne aşteptăm ca pieţele valutare să revină la condiţii volatile în 2024, pe fondul mai multor factori, precum conflictul din Ucraina, potenţiala criză în Orientul Mijlociu şi incertitudinea legată de inflaţie. Este important de subliniat faptul că fluctuaţiile valutare nu afectează doar marile corporaţii. Impactul se poate resimţi la nivelul întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv IMM-uri locale implicate în comerţul transfrontalier. Din acest motiv, antreprenorii, directorii generali şi directorii financiari ar trebui să rămână vigilenţi în privinţa factorilor care influenţează piaţa şi să ia decizii bine informate privind gestionarea riscurilor", afirmă Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est la iBanFirst.

Pentru IMM-urile româneşti care fac comerţ internaţional, volatilitatea de pe piaţa valutară poate prezenta o serie de provocări, cum ar fi:

Creşterea costurilor: fluctuaţiile monetare pot face dificilă estimarea costurilor pentru companiile de import - export.

Venituri reduse: Companiile de import-export ar putea înregistra venituri mai mici, ceea ce poate duce la o reducere a cotei de piaţă şi a profiturilor.

Creşterea incertitudinii: Aceasta poate complica procesul de luare a deciziilor privind investiţiile şi planificarea viitorului afacerii.

Impact asupra reputaţiei: Volatilitatea valutară poate afecta capacitatea companiilor de a-şi onora angajamentele contractuale şi, implicit, reputaţia lor.

Companiile româneşti de import-export pot lua o serie de măsuri pentru a atenua impactul provocat de volatilitatea pieţei valutare, cum ar fi:

Monitorizarea periodică a pieţelor valutare pentru a fi la curent cu cele mai recente tendinţe. Această practică le va permite IMM-urilor locale să identifice riscurile potenţiale şi să adopte măsurile potrivite.

Dezvoltarea unui plan de gestionare a riscului valutar pentru diminuarea riscurilor asociate fluctuaţiilor valutare. Acest plan ar trebui să includă o strategie de hedging împreună cu alte instrumente de gestionare a riscurilor.

Consultarea unui specialist care să le ajute să elaboreze şi să pună în aplicare un plan eficient de gestionare a riscului valutar.

Prognoza leului (RON) pentru 2024

Analiştii iBanFirst anticipează o uşoară depreciere a leului în raport cu euro în 2024. Cel mai probabil leul va rămâne sub presiune pe fondul conflictului din Ucraina şi a impactului acestuia asupra economiei europene. Evoluţia leului va fi, de asemenea, influenţată de politica monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), dar şi de alţi factori, precum condiţiile economice globale şi deciziile de investiţii ale investitorilor străini.

Deşi cursul EUR/RON are o tendinţă ascendentă, analiştii estimează că perechea valutară se va tranzacţiona sub valoarea de 5,00 în prima jumătate a anului 2024. Acest lucru se datorează faptului că BNR are o toleranţă limitată pentru deprecierea RON, mai ales având în vedere reformele bugetare în curs de desfăşurare, care ar putea avea un impact moderat asupra inflaţiei. iBanFirst estimează, de asemenea, o creştere a cursului EUR/RON de la 5,00 la 5,02 lei pentru un euro în cadrul prognozei pe 12 luni.

"Leul românesc este o monedă relativ lichidă. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI), rulajul mediu zilnic al leului pe piaţa valutară a fost de 9 miliarde de dolari în 2022. Acest lucru plasează moneda naţională printre primele 20 cele mai tranzacţionate şi mai lichide monede din lume", afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

Prognoza EUR/USD pentru 2024

Din perspectivă economică, euro rămâne în continuare prea scump faţă de dolar. În opinia analiştilor de la iBanFirst, valoarea corectă a monedei unice este în jurul valorii de 1,05-1,03 USD. Contrar consensului pieţei, iBanFirst exclude o depreciere semnificativă a dolarului american în 2024. Opinia se bazează pe faptul că economia SUA continuă să performeze bine şi, deşi ar putea să-şi încetinească ritmul în acel an, nu se previzionează o recesiune. Chiar dacă se aşteaptă ca Fed să reducă dobânzile pentru prima dată în primul trimestru al anului 2024, analiştii iBanFirst estimează că pauza de politică monetară va fi mai lungă decât se anticipa iniţial, menţinând atractivitatea randamentelor reale din SUA. Deteriorarea economiei globale ar trebui să susţină, de asemenea, valoarea dolarului, deoarece acesta este considerat o monedă sigură în perioade de incertitudine.

Principalele evenimente care vor influenţa pieţele valutare europene în 2024

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2023 şi privim spre 2024, în ciuda incertitudinilor persistente din economia globală, există câţiva indicatori care pot oferi semnale cu privire la evoluţia pieţei valutare în anul următor.

O nouă criză energetică, mai ales dacă situaţia geopolitică din Orientul Mijlociu continuă să se deterioreze. În acest moment, amploarea crizei nu este la fel de gravă ca cea de anul trecut.

Revenirea stagflaţiei în Europa, având în vedere că datele recente arată o creştere economică slabă şi rate ale inflaţiei mai ridicate decât se anticipa în ţări precum Germania şi Franţa. Situaţia din UK este, de asemenea, îngrijorătoare.

Riscul crescut de recesiune în zona euro, determinat de întârzierea redresării economice post COVID, de criza energetică prelungită şi de politica monetară restrictivă.