ÎCCJ atacă la CCR legile privind reforma pensiilor speciale adoptate de Parlament

Magistraţii sunt nemulţumiţi de proiectul de lege privind pensiile speciale şi de proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul adoptate de Parlament, acte prin care se modifică, indirect, şi statutul judecătorilor şi procurorilor. De aceea Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, ieri, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea pensiilor speciale şi privind interdicţia cumulului pensiei cu salariul.

În privinţa pensionării, magistraţii nu sunt de acord cu majorarea vârstei minime de pensionare la 60 de ani, prevedere va fi aplicată din 2035. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, până în anul 2025, inclusiv, magistraţii se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani. Vârsta minimă de pensionare va creşte treptat, până în 2035, când va ajunge la 60 de ani. În plus, vechimea minimă în funcţia de judecător sau procuror urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din anul 2029.

Referitor la decizia ÎCCJ, fostul ministru al Justiţiei - cel care a avizat favorabil cele două acte normative, Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne, nu pare afectat de contestarea la CCR a reformei pensiilor speciale.

"N-ar fi (...) un eveniment inedit, pentru că în general Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv - am văzut în ultimii ani -, în a sesiza Curtea Constituţională. A făcut-o recent în legătură cu Codul de procedură penală şi Codul penal. Unele sesizări, după cum aţi văzut, au fost respinse, altele admise, până la urmă e un mecanism democratic", a declarat Cătălin Predoiu.

Întrebat dacă se teme de o decizie de neconstituţionalitate, Cătălin Predoiu a precizat: "Nu. Noi am făcut cu Ministerul Muncii un proiect care a încercat să îmbine toate comandamentele în această chestiune, asupra acestui subiect - şi cele ale PNRR-ului, ale Comisiei Europene, pe baza unui PNRR pe care România l-a asumat acum 2-3 ani, dar în acelaşi timp să respecte şi Statutul (n.red. - magistraţilor). E important să avem şi sisteme funcţionale, nu numai la cel de justiţie mă gândesc, mă gândesc şi la sistemele de ordine publică, de apărare şi siguranţă naţională, pentru că ar fi absurd să faci o reformă adresată unui stat care nu-şi mai poate menţine sistemele vitale în funcţiune. Deci trebuie aici găsit un optim de către Parlament între aceste comandamente", a explicat Predoiu.

Referitor la etapizarea implementării actelor normative ce reformează pensiile speciale, ministrul Predoiu a arătat că anumite măsuri au fost etapizate, pentru a nu bulversa sistemele vitale ale statului.

"Sunt foarte mulţi beneficiari ai acestor pensii de serviciu care ar putea oricând să plece la pensie şi care pur şi simplu ar destabiliza funcţionarea unor sisteme vitale. Jumătate din efective le-am pierde. La fel e şi cu magistraţii, la fel e şi cu poliţiştii, şi cu militarii, etc.. Deci nu a fost o misiune uşoară nici pentru Guvern, nici pentru Parlament, şi încercăm să găsim acest optim (...); au fost atâtea şi atâtea discuţii şi cu Comisia Europeană, şi în Parlament", a mai spus Cătălin Predoiu.

Menţionăm că, în urmă cu două zile, într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii şi-a exprimat dezacordul faţă de proiectul de lege privind pensiile speciale adoptat de Parlament şi a menţionat că de-a lungul procesului legislativ nu a existat un dialog instituţional onest între puterea legislativă şi puterea judecătorească, nefiind solicitat un aviz real din partea CSM cu privire la forma adoptată.

În documentul citat, Parlamentul este acuzat că ar fi trimis către CSM o altă formă a proiectului de lege, care a fost avizată favorabil cu observaţii prin Hotărârea plenului nr. 187 din 22.12.2022.

"Proiectul de lege adoptat a fost modificat succesiv în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, având o formă total diferită de cea avizată favorabil cu observaţii şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, proiectul de lege transmis iniţial şi adoptat de prima cameră sesizată - Senatul României, nu prevedea nicio condiţie de vârstă pentru pensionare, ci doar reglementa vechimea minimă în profesie. Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie", se arată în comunicatul de presă al CSM.

În calitate de garant constituţional al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii.