IMM România: Este necesară consolidarea Ministerului Energiei, nu comasarea cu Ministerul Economiei

Decizia strategică benefică pentru România este consolidarea şi extinderea capacităţii instituţionale a Ministerului Energiei, nu comasarea acestuia cu Ministerul Economiei, potrivit comunicatului remis redacţiei. IMM România consideră o eroare comasarea Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, care ar putea afecta grav economia. Potrivit organizaţiei, această fuziune riscă să reducă eficienţa administrativă şi să afecteze absorbţia fondurilor europene, diminuând impactul proiectelor esenţiale gestionate de Ministerul Energiei. IMM România subliniază că o astfel de măsură ar putea împiedica dezvoltarea durabilă a sectorului energetic şi ar avea consecinţe negative pe termen lung asupra economiei naţionale.

Aceste proiecte sunt esenţiale pentru gestionarea crizelor actuale, pentru implementarea Pactului Verde în România şi pentru creşterea competitivităţii economiei naţionale. Argumente principale:

1. Complexitatea domeniului energetic • Domeniul energetic implică politici complexe de reglementare, investiţii pe termen lung, tehnologii avansate şi coordonare internaţională. Comasarea cu Ministerul Economiei ar dilua atenţia acordată acestor priorităţi strategice.

• Sectorul energetic este marcat de fluctuaţii ale pieţelor, crize ale aprovizionării (ex. conflictul din Ucraina), tranziţia către surse regenerabile şi cerinţe stricte de securitate energetică. Aceste provocări necesită un minister dedicat, capabil să răspundă rapid şi eficient.

2. Obligaţii internaţionale şi parteneriate strategice.

• România are obligaţii clare în cadrul Pactului Verde European pentru tranziţia către energie verde şi reducerea emisiilor de carbon. Ministerul Energiei este esenţial pentru respectarea acestor angajamente. • România joacă un rol important în diversificarea surselor de energie şi securitatea energetică a Europei Centrale şi de Est, responsabilitate care necesită coordonare dedicată.

3. Gestionarea resurselor şi proiectelor strategice

• Ministerul Energiei administrează proiecte complexe, precum dezvoltarea de centrale nucleare (inclusiv SMR), extinderea capacităţilor regenerabile şi modernizarea reţelelor electrice. Toate acestea au impact direct asupra economiei şi securităţii naţionale.

• Proiectele în valoare de peste 50 de miliarde de euro, susţinute prin ajutoare de stat şi fonduri europene, au potenţialul de a deveni un motor al economiei româneşti.

4. Eficienţa instituţională şi absorbţia fondurilor europene

• Ministerul Energiei administrează fonduri de 13 miliarde de euro (10 miliarde deja contractate) şi poate atinge 20 de miliarde până în 2030, reprezentând un sfert din fondurile europene alocate României.

• În doar trei ani, ministerul a demonstrat eficienţă în atragerea şi gestionarea fondurilor, iar comasarea sa ar putea duce la restructurări şi întârzieri administrative, afectând negativ absorbţia fondurilor şi derularea proiectelor.

5. Impact social şi economic

• Proiectele energetice creează zeci de mii de locuri de muncă şi contribuie la reducerea vulnerabilităţilor sociale, precum sărăcia energetică.

• Investiţiile în energie verde stimulează antreprenoriatul local şi oferă oportunităţi pentru IMM-uri, asigurând o tranziţie economică echitabilă. 6. Securitatea energetică şi independenţa naţională • România trebuie să îşi valorifice resursele interne (gaze naturale, energie nucleară, regenerabile) pentru a-şi întări independenţa energetică.

• Într-un context geopolitic instabil, un minister dedicat este crucial pentru asigurarea continuităţii aprovizionării şi rezilienţa sistemului energetic naţional.

7. Nevoia de leadership naţional în tranziţia energetică • Energia este un domeniu transversal, care influenţează alte domenii precum mediul, transporturile, industria şi agricultura.

• Ca urmare, este nevoie de un minister dedicat care să asigure atingerea obiectivelor naţionale şi europene, printr-o coordonare coerentă a strategiilor privind tranziţia energetică, evitând conflictele de priorităţi între sectoare.

"Anii 2025-2030 sunt critici pentru implementarea proiectelor energetice, absorbţia fondurilor şi generarea impactului economic necesar pentru redresarea economiei. Pentru a asigura succesul tranziţiei energetice şi competitivitatea economiei naţionale, capacitatea instituţională a Ministerului Energiei trebuie consolidată şi "Anii 2025-2030 sunt critici pentru implementarea proiectelor energetice, absorbţia fondurilor şi generarea impactului economic necesar pentru redresarea economiei. Pentru a asigura succesul tranziţiei energetice şi competitivitatea economiei naţionale, capacitatea instituţională a Ministerului Energiei trebuie consolidată şi extinsă, nu diminuată prin comasare. Avem nevoie de o structură solidă pentru sectorul energetic, capabilă să facă faţă fluctuaţiilor pieţei şi provocărilor ridicate de crizele actuale determinate de contextul geopolitic instabil. Pentru evaluarea riscurilor şi a impactului unei astfel de măsuri, precum şi pentru a evita consecinţe nedorite, înainte de luarea unei decizii, comasarea ar trebui să facă obiectul consultării cu actorii cheie din industrie şi societatea civilă." a declarat Felix Căprariu, Vicepreşedinte Energie IMM România.