Implementarea "Directivei Mifid" presupune investiţii între 4 şi 20 milioane euro pentru o bancă

Investiţia necesară pentru implementarea directivei Mifid a Uniunii Europene de către o bancă variază între 4 - 20 milioane euro. Pentru băncile mari, investiţia se poate ridica chiar la 120-130 milioane euro, costuri ce includ sistemele IT de care este nevoie pentru a îndeplini cerinţele Directivei, după cum a spus Nicolae Dănilă, preşedintele Băncii Comerciale Române.

Directiva Mifid (Markets in Financial Instruments Directive) a Uniunii Europene va permite înfiinţarea unor unităţi de tranzacţionare multilaterale (multilaterale trading facilities - MTF), pe lângă bursele de valori, unde să fie transferate titluri de valoare.

Această directivă va intra în vigoare cel mai probabil la 1 noiembrie şi va produce una dintre cele mai mari schimbări de pe piaţa de capital. Domnul Dănilă este de părere că este important ca băncile să implementeze directiva pentru a putea oferi clienţilor servicii cât mai diversificate. "Ca bancher, pot considera că am destule produse, dar dacă piaţa de capital oferă rezultate mai bune, trebuie să le pot oferi clienţilor şi astfel de servicii", ne-a explicat domnia sa. Preşedintele BCR este de părere că Mifid va avea pentru jucătorii de pe piaţă aceeaşi importanţă ca şi Basel II pentru bănci (acord care cuprinde recomandările asupra legilor bancare şi reglementări emise de Comisia Basel pentru Supraveghere Bancară).

Printre subiectele discutate de bancheri s-au mai numărat împrumuturile în monede străine (FX landing), achiziţiile şi fuziunile, branding-ul, spălarea de bani.

Charles Dallara, managing director al Institutului, s-a declarat impresionat de sistemul bancar din ţara noastră. "Deşi avem ceva îngrijorări legate de economie, sistemul bancar este unul sănătos", a precizat domnia sa. Punctele forte ale României sunt, în opinia reprezentantului IIF, economia puternică, sectorul financiar puternic şi inflaţia scăzută. Îngrijorările sale se referă la deficitul de cont curent, care este în creştere. "În acelaşi timp, fluxurile de investiţii directe străine sunt moderate. Avem aceste două componente care se mişcă oarecum în direcţii diferite.

Nu este un motiv prea mare de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a fost indus de creşterea economică, de integrarea în UE, de interesul pe care îl au investitorii străini aici", a explicat Dallara.

Domnul Dănilă consideră deficitul de cont curent ca fiind un motiv major de îngrijorare. "Pe termen mediu şi lung poate deveni o problemă serioasă dacă nu o tratăm cum trebuie. Importurile cresc mai repede decât exporturile, investiţiile străine directe scad şi deficitul de cont curent a început să fie compensat mai puţin prin investiţii străine", a explicat preşedintele BCR. Domnia sa a mai precizat că intrările de capital speculativ în ţara noastră sunt anual de 2-2,5 miliarde euro, nivel pe care nu îl consideră periculos raportat la toate aspectele economiei.

Reprezentanţii băncilor de top din Europa Centrală şi de Est au discutat la Bucureşti, săptămâna trecută, despre piaţa de capital şi noua directivă Mifid a Uniunii Europene, precum şi despre alte subiecte de actualitate, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Internaţional de Finanţe (IIF) din Washington. Charles Dallara, managing director al Institutului, s-a declarat încântat de întâlnirea specială pe care a avut-o în România cu directorii băncilor de top din Europa Centrală. Această conferinţă a adus împreună băncile comerciale şi băncile centrale din regiune pentru a schimba păreri şi pentru a discuta probleme locale şi globale din sectorul bancar. Domnia sa a subliniat importanţa dialogului între bănci şi reglementatori.