ÎN CIUDA OPINIILOR CONTRA, Guvernul a aprobat modificarea Legii insolvenţei

Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea Legii insolvenţei a fost aprobată, ieri, de Guvern, în ciuda opiniilor contra apărute în rândul profesioniştilor legate de subiect.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat ieri că ministerul pe care îl conduce a constatat îndeplinirea exigenţelor constituţionale în cazul acestei măsuri.

Statul nu şi-a propus să recupereze vreun leu din cele 63 de miliarde de lei pe care firmele le datorează, a precizat ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici, precizând: "Nu am luat în calcul vreo recuperare de bani din cele 63 de miliarde de lei. Orice vine în plus, e de bine. Vom determina statul să trimită oameni responsabili în companiile de stat, care riscă să intre în insolvenţă sau faliment, pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Aşa e normal faţă de concurenţii din piaţă, toţi trebuie să aibă aceleaşi reguli. Nu e niciun fel de încălcare a normelor europene. Nu e nicio discriminare. Sunt situaţii clar delimitate de lege prin care statul poate să îşi transforme în acţiuni creanţele, este vorba des­pre companiile strategice. Nu e nicio încălcare a prevederilor europene, dacă e cineva care poate să o facă, o să vedem".

Potrivit domniei sale, legea nu se va aplica retroactiv.

Propunerile de modificare a Legii insolvenţei favorizează excesiv creditorul bugetar, este de părere Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI). Domnia sa ne-a precizat, recent, în cadrul unui interviu: "Favorizarea excesivă a unui creditor bugetar, care oricum, în actuala lege, are un tratament privilegiat în raport de toţi ceilalţi creditori, este un demers care afectează principiul concursualismului şi drepturile celorlalţi creditori. Totodată, recomandările Băncii Mondiale la momentul elaborării Codului Insolvenţei au fost în sensul eliminării tratamentului privilegiat al creditorului bugetar, această recomandare având şi o justificare, şi anume aceea că dintre toţi creditorii, cel bugetar are toate pârghiile şi instrumentele legale să-şi valorifice din timp creanţele, beneficiind de forţa de coerciţie a statului". Printre altele, doamna Miloş susţine că Ordonanţa de Urgenţă ce vizează modificarea Legii 85/2014 conţine aspecte neconstituţionale.

De aceeaşi părere este şi avocatul Gheorghe Piperea, care a scris, pe pagina sa de Facebook: "Motivul principal, de fond, al viciilor de neconstituţionalitate este faptul că acest proiect se axează exclusiv pe întărirea rolului fiscului în cadrul procedurii insolvenţei. Practic, o procedură de sacrificiu (toată lumea pierde din insolvenţă, pentru ca toa­tă lumea să se aleagă cu ceva din insolvenţă, dar mai ales stakeholders-ii debitorului să fie protejaţi), concursuală, egalitară şi colectivă, se transformă într-o procedură menită să asigure o poziţie privilegiată şi chiar dictatorială a fiscului, similară cu executarea silită individuală, dar cu mult mai rea, întrucât aproape că ignoră ceilalţi creditori şi face din practicianul în insolvenţă un pseudo-angajat al fiscului.

De exemplu, o procedură de insolvenţă nu se mai poate deschide la cererea debitorului dacă fiscul nu a fost notificat de intenţia de solicitare a protecţiei tribunalului (cu toate că debitorul, dacă este în stare de insolvenţă, nu are de ales, fiind pasibil de închisoare dacă întârzie nepermis cererea de deschidere a procedurii)". Gheorghe Piperea atrage atenţia că debitorul nu mai poate propune un practician în insolvenţă, ceea ce "va reaprinde războiul ofertelor de preluare a dosarelor şi sfânta licitaţie derulată în biroul judecătorului sindic pentru desemnarea «aleatorie» a practicianului în insolvenţă şi, în plus, va interzice, practic, orice încercare de preambalare a procedurii prin negocieri cu creditorii înainte de des­chiderea procedurii (pre-packed)". Administratorul judiciar şi lichidatorul vor raporta lunar fiscului şi vor face a doua oară tot ceea ce face adminis­tratorul special (managerul debitorului), cu titlu de supraveghere şi control al activităţii zilnice a debitorului, subliniază avocatul Piperea, adăugând: "O reorganizare judiciară nu mai poate fi declanşată dacă fiscul nu obţine plata prin plan a cel puţin 50% din creanţele fiscale, iar ştergerea restului de 50% nu este justificată de un interes public, ceea ce înseamnă că salvarea IMM-urilor şi chiar a companiilor mari, dar private, va deveni imposibilă. Mai mult chiar, fiscul va dobândi dreptul la o accelerare a procedurii de recunoaştere a creanţelor fis­cale curente şi, mai ales, de trecere la faliment pentru neplata acestor creanţe. Mă întreb dacă fiscul îşi poate asuma ris­cul de a arunca în stradă zeci de mii sau poate chiar sute de mii de salariaţi care lucrează în întreprinderile private insolvente". (...) Conversia creanţelor bugetare în acţiuni sau părţi sociale la societăţile insolvente poate să pară o idee interesantă de re-preluare temporară de către stat a controlului unei părţi din economie (aşa cum s-a întâmplat în ţările UE sau în SUA atunci când au fost salvate de la faliment, cu bani publici, mari corporaţii sau bănci), dar respectiva operaţiune juridică este o formă indirectă de ştergere a datoriilor către stat, ceea ce înseamnă ajutor de stat, cu consecinţele de rigoare - Înalta Poartă Sovietică Europeană s-ar putea să nu fie de acord cu ideea".

Nota de fundamentare a actului normativ arată că, în prezent, se află în procedura insolvenţei, în perioada de observaţie, peste 6.000 de societăţi cu circa 64.000 de salariaţi, pentru care se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative şi adminis­trative, care să conducă la redresarea acestora şi menţinerea în circuitul economic.