ÎN DECEMBRIE 2021 Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 ianuarie 2022

Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

Adrian Codirlaşu: "Inflaţia va rămâne ridicată pe o perioadă de câţiva ani, nu la nivelul actual, dar la un nivel mult mai ridicat faţă de perioada de dinainte de criză"  Mircea Coşea: "Inflaţia la produsele de trai curent ar trebui calculată mai atent"  Dan Suciu, BNR: "70% din inflaţie este preţul energiei" Analiştii BCR anticipează o întărire graduală a politicii monetare de către BNR

Inflaţia şi-a reluat creşterea anuală, în decembrie 2021, până la o rată de 8,2%, de la 7,8% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare peste aşteptări de 0,7% ce a venit după stagnarea din luna noiembrie, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările din piaţă (sondajul Bloomberg) arătau creşterea ratei anuale a inflaţiei la un nivel de doar 7,9%.

Analiştii consultaţi de ziarul BURSA au precizat, de asemenea, că tendinţa inflaţiei va rămâne ascendentă cel puţin până în prima jumătate a acestui an. Amintim că inflaţia a accelerat puternic în a doua jumătate a lui 2021, în condiţiile crizei preţurilor din energie. În acest context, creşterea anuală a preţurilor de consum din 2021 a fost cea mai mare de la denominarea leului, în 2005, când avansul anual al IPC a fost de 8,6%. De notat că, de la începutul anului 2017, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 3,5%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Totodată, rata CORE a inflaţiei a accelerat peste, la 4,7% în decembrie de la 4,3% în noiembrie, relevând presiuni inflaţioniste puternice. Pentru finalul anului 2022, BCR Cercetare anticipează o rată anuală a inflaţiei de bază de 4,6%, revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, faţă de estimarea din luna noiembrie.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 6,7% în decembrie 2021, de la 6,1% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,84%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 10,7%, de la 10,5%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,74%. Şi preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală, până la 4,5%, de la 4,1% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,42%.

La nivelul produselor alimentare, preţul uleiului a înregistrat din nou cea mai mare creştere anuală, de 27,2%, după un avans de 28,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,4%. Preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 4,4%, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 24,9%, de la 22,5%.

Preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 51,6%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,4%, iar preţul energiei electrice a crescut cu 14,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul combustibililor şi-a temperat creşterea anuală până la 22,5%, de la 25,6% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,8%. Evoluţia preţului combistibililor este probabil să nu se repete în ianuarie în condiţiile în care preţul internaţional al ţiţeiului a revenit în preajma maximelor istorice.

Amintim că preţurile au intrat în general pe o tendinţă de deccelerare în finalul anului 2020, creşterile lunare de preţuri fiind de doar 0,13% în noiembrie 2020 şi de 0,22% în octombrie 2020. Ulterior, din debutul lui 2021, pe fondul redeschiderii economiilor şi liberalizării pieţei la energie din ţara noastră, România a ajuns să se confrunte cu un puseu inflaţionist puternic, iar un impact în creşterea preţurilor a venit şi din majorarea nivelurilor unor accize în ianuarie şi din creşterea continuă a cotaţiilor internaţionale la ţiţei, care a scumpit carburanţii. Pentru următoarele luni (cel puţin până în aprilie) se prognozează noi majorări de preţuri - scenariul de bază al BNR prevede un vârf al inflaţiei în aprilie 2022 - în condiţiile în care inflaţia se extinde, accizele au crescut din nou din ianuarie, preţul ţiţeiului a revenit în preajma maximelor istorice, iar preţurile energiei încep să se transmită şi în preţul altor produse.

În acelaşI timp, stabilitatea relativă a cursului euro/leu a contribuit la neaccentuarea creşterii preţurilor - leul a înregistrat doar o depreciere de 1,8% faţă de euro în 2021, iar cursul este aşteptat să fie ţinut stabil de BNR, în condiţiile în care o depreciere de 1 punct procentual adaugă 0,2 puncte procentuale la rata inflaţiei.

 Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: "Vom continua să importăm inflaţie"

Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, ne-a precizat că anul acesta inflaţia va atinge un vârf, undeva în trimestrul al doilea sau al treilea, ceea ce înseamnă că nu este exclus să vedem o inflaţie de două cifre în 2022.

"Cred că anul acesta inflaţia va atinge un vârf, poate undeva în trimestrul al doilea sau în trimestrul al treilea, şi nu este exclus să vedem inflaţie de două cifre în acest an. Vom avea un vârf şi după aceea treptat va începe să se reducă inflaţia, însă şi nivelul la care se va reduce va fi mult superior prin comparaţie cu ce a fost înainte de criză. Vedem că şi la nivel global inflaţia este mare şi nu poate România să scadă inflaţia în timp ce restul lumii rămâne cu inflaţie mare. De ce? România este o economie deschisă, nu putem să punem bariere comerciale şi vom importa acea inflaţie, nu avem cum să scăpăm de ea. Vedem şi în Statele Unite: cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani. La fel, în Uniunea Europeană avem 5% inflaţie pe când înainte de criză existau şi perioade de deflaţie. Deci inflaţia peste tot este la un nivel ridicat. Părerea mea este că inflaţia va rămâne ridicată pe o perioadă de câţiva ani. Nu la nivelul actual, dar la un nivel mult mai ridicat faţă de perioada de dinainte de criză", a afirmat vicepreşedintele CFA România.

Codirlaşu a mai precizat că această compensare a preţurilor mari în facturile la utilităţi, în măsura în care se face, este limitată de consum.

"Compensarea (facturilor) se face într-o anumită limită. Vor fi în continuare facturi compensate, dar se va duce în preţuri în continuare această creştere de preţuri. Nu se poate compensa orice consum unui consumator individual, este într-o anumită limită şi este normal să fie şi această situaţie reflectată în inflaţie pentru că nu există compensare 100%", a spus Adrian Codirlaşu.

Potrivit analistului, creşterea produselor nealimentare vine din creşterea preţului internaţional al mărfurilor.

"De aici impactul asupra preţurilor nealimentare. Trendul este general de creştere. (...) Preţul petrolului a început să crească şi va continua să crească", a arătat Codirlaşu.

Acesta consideră că băncile centrale, la nivel global, nu vor fi atât de agresive în a încerca să aducă în jos inflaţia pentru că guvernele sunt supraîndatorate. Această supraîndatorare va face băncile centrale să nu majoreze cât ar trebui ratele de dobândă pentru a lupta cu inflaţia, spune Adrian Codirlaşu.

"Exemplul Fed-ului: înainte de criza din 2008 inflaţia în SUA era de 5%, dar şi dobânda Fed era la 5%. Acum dobânda Fed este încă la 0%, cu cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani", arată vicepreşedintele CFA România.

 Mircea Coşea, economist: "Este surprinzătoare lipsa de hotărâre şi decizie politică a acestui guvern, care are toate condiţiile să acţioneze cum doreşte"

Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

Economistul Mircea Coşea ne-a precizat că se aşteaptă ca inflaţia să continue să crească. Potrivit acestuia, inflaţia îngrijorătoare nu mai este cea la energie, ci la produsele de trai curent. Potrivit lui Mircea Coşea, inflaţia produselor alimentare este una structurală, iar inflaţia la produsele de trai curent depăşeşte în prezent inflaţia arătată de IPC sau de sub-indicele produselor alimentare.

"Inflaţia prin energie este o chestiune de discutat, explică foarte multe lucruri, dar nu este subiectul principal pentru mine. Inflaţia prin energie poate să scadă, sunt nişte tendinţe care se văd astăzi în Europa şi în lume care indică faptul că s-ar putea ca în viitoarele luni să avem o scădere a preţurilor energetice care s-ar vedea şi în România. Pentru mine inflaţia care ar trebui calculată mai atent şi să fie un obiect de studiu pentru guvern este inflaţia care se manifestă la produsele de trai curent, adică la produsele de utilizare imediată, alimentele în principal. Aici mi se pare că este o inflaţie de natură structurală pe care noi trebuie să o reglăm prin măsuri structurale, nu neapărat monetare", a afirmat economistul.

Coşea consideră că România trebuie să înceapă imediat să aplice politici guvernamentale care să ducă la creşterea producţiei locale de produse agro-alimentare.

"Inflaţia creşte în România pentru că preţul alimentelor este într-o creştere mai rapidă decât inflaţia generală, care este o medie a mai multor produse pe care oamenii cu venituri mici nici nu le consumă - nici nu intră în calcul. Aici inflaţia e mult mai mare, după părerea mea, decât cea pe care oficial o cunoaştem. Ea este sigur de două cifre şi asta se vede: preţul la anumite alimente a crescut exponenţial, preţul uleiului de exemplu are o creştere de 20 şi ceva la sută, la mălai şi la fructe la fel. Ce vreau să spun: este necesar în mod neapărat să existe o politică imediată de stopare a creşterii preţurilor la alimente. Asta se poate face într-un singur fel, prin creşterea ofertei de produse româneşti agro-alimentare pe piaţă. Este necesar ca imediat Ministerul Agriculturii să ia măsuri pentru creşterea capacităţii industriei alimentare româneşti de a prelucra în ţară produsele agricole primare. Este absolut de neînţeles, dacă nu este chiar de neînţeles pentru România, ca cea mai mare producţie agricolă de floarea-soarelui pe care a avut-o România în acest an să ducă la o creştere a preţului la ulei cu 20 şi ceva la sută. Asta se explică prin faptul că noi exportăm seminţe şi importăm ulei. La fel se întâmplă la porumb: suntem locul doi sau trei în Europa la producţie în acest an, dar preţul mălaiului a crescut. La fel şi la grâu, făina venită din exterior sub formă de cocă congelată sau alte asemenea ridică preţul. Asta înseamnă că producţia agricolă din acest an, care începe în primăvară şi se termină în septembrie-octombrie, de legume şi fructe, trebuie să fie supusă unei politici imediate de stimulare a prelucrării în ţară şi de stimulare a producţiei industriei alimentare şi a procesatorilor. Asta înseamnă un program special de stimulare la nivel local a prelucrării acestor produse. Noi am avut înainte câteva zeci de fabrici de ulei, astăzi avem două sau trei, ne-au mai rămas la fel două fabrici de zahăr din vreo 40 pe care le-am avut. Industria panificaţiei este în criză. Toate lucrurile acestea se pot rezolva dacă există un program de stimulare fiscală şi de colectare şi depozitare mai rapidă de la fermieri a produselor", a explicat Mircea Coşea.

Potrivit acestuia, "este surprinzătoare lipsa de hotărâre şi decizie politică a acestui guvern, care are toate condiţiile să acţioneze cum doreşte, cu majoritatea pe care o are".

"În criza energetică se dovedeşte că nu poate să ia măsuri imediate, că are foarte mari probleme în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii ale statului şi aici mă refer la ANRE şi la celelalte", a mai arătat Coşea.

Acesta a mai explicat că inflaţia va continua să crească deoarece există multiple probleme logistice la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar în Europa politica Green Deal va continua să pună probleme pe preţurile energetice

" Eu cred că inflaţia va evolua în sus şi în anul viitor şi plec de la ideea că asistăm la o creştere pe care nu am mai văzut-o de patru decenii în Statele Unite ale Americii, conform datelor publicate acum câteva zile. Asta înseamnă că prin contagiune aceste creşteri de preţuri ajung şi la noi, nu imediat dar vor ajunge spre mijlocul anului. Există încă foarte mari greutăţi în reglementarea reţelelor de transport care vor ridica preţurile şi ele, mai ales din zona Asia-Pacific spre Europa şi Statele Unite ale Americii, iar în Europa politica aceasta forţată şi nu tocmai bine-gândită după părerea mea de trecere la energie verde va menţine pentru o perioadă presiunea pe pieţele de energie deşi vedem unele elemente pozitive ca urmare nu a unei reglementări a relaţiei cu Rusia ci ca urmare a faptului că Statele Unite au început un export masiv de gaz lichefiat spre Europa, exporturi care vor mai pondera preţurile. Dar, în ansamblu, după părerea mea trendul inflaţiei rămâne crescător pentru 2022", a spus Coşea.

BCR Cercetare: "BNR va continua procesul de creştere graduală a dobânzilor"

Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

Analiştii BCR Cercetare anticipează că BNR va continua să majoreze cu câte 25 de puncte de bază rata-cheie de dobândă, până la un nivel de 3,00% la mijlocul acestui an. În prezent rata dobânzii de politică monetară a BNR este la 2,00% după trei majorări succesive de câte 25 de puncte de bază.

"BNR va continua procesul de creştere graduală a dobânzilor. Vedem majorări de încă 100 de puncte de bază în paşi de câte 25 de puncte de bază, cu rata terminală a acestui ciclu ajungând la 3,00% până la mijlocul lui 2022. Prin urmare, rata facilităţii de creditare ar trebui să ajungă la 4,00% până la mijlocul lui 2022 şi să devină instrumentul operaţional relevant sub politica de control ferm asupra lichidităţii din piaţa monetară (...) odată ce surplusul de lichiditate după cheltuielile publice mari din finalul anului este sterilizat de intervenţiile din piaţa valutară ale BNR. Riscul pentru prognoza noastră în privinţa ratelor de dobândă este înclinat în sus, în mod special dacă presiunile de depreciere asupra cursului valutar se intensifică pe fondul fricilor că banca centrală rămâne în urmă în lupta sa cu inflaţia", se arată într-un raport al băncii

Dan Suciu, BNR: 70% din inflaţie este reprezentată de creşterea preţului energiei

Cea mai mare rată a inflaţiei de după denominarea leului - 8,2%

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat vineri, citat de Agerpres, că inflaţia este determinată în mare parte, respectiv 70%, de creşterea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, iar Banca Naţională a României încearcă prin deciziile de politică monetară să ancoreze aşteptările inflaţioniste.

"Din păcate, preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Important este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie", a declarat Dan Suciu.

Reprezentantul BNR spus că deja se văd efectele de runda a doua ale creşterii preţurilor la energie şi BNR încearcă să le tempereze. Întrebat cum ar răspunde BNR celor care ar putea spune că instituţia a ratat ţinta de inflaţie, el a precizat că situaţia nu este una specifică României, iar creşterea nu putea fi temperată prin instrumentele de care dispune banca centrală.

"Toate băncile centrale din lume au ratat ţintele de inflaţie în contextul în care preţul la energie a crescut. Nu ştiu dacă există bănci centrale care au păstrat vreo ţintă. Avem o creştere a inflaţiei care vine din exterior asupra căreia banca centrală nu are nicio capacitate de a acţiona şi altă componentă care vine din energie asupra căreia are un impact relativ redus. Cine spune aşa nu înţelege cum funcţionează politica monetară", a mai spus Suciu.

Potrivit ultimului Raport asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, publicat în noiembrie, rata anuală a inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul lui 2022.

De menţionat că rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,66% în 2021, iar dacă media lunară se va menţine şi în acest an, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 8% în martie 2022, 8,8% în iunie 2022 şi de 8,2% în decembrie 2022.

În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din decembrie 2021 a scăzut cu 46,7% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Este normal cu asa guverne de ”trista amintire”precum guvernul lui Orban si citu,sa nu o ducem bine.Nici un guvern dupa 89 nu s-au acsat pe dezvoltare,mai mult pe distrus si furat.Cum e posibil ca in timp de criza sa faci congres de 5000 de persoane,sa fi un un exemplu negativ si sa nu te ocupe panedemia.Primul ministru si ministrul sanatati pot concura la titlul de guvernanti criminali.

    Dupa ce au eliminat reglementarile preturilor la energie (electrica, gaze), acum le trebuie cativa ani sa le reglemeteze. Asta da reforma adevarata!!!!!??????

    1. Pai altfel ar soma. Ei introduc problema, ei o rezolva. Incaseaza salariul non-stop pentru asta.

      Valul 4 a trecut fara guvern. Cred ca Romania ar putea trai 1 an fara nici o lege modificata. 

    mi se pare halucinant, daca nu chiar halucinogen. Decenii intregi perora despre piata liber si de ce nu pot fi tinute in viata artificial fabrilile romanesti de ulei, de una - de alta, de ce trebuie inchise cam toate, restructurat sistemul energetic - cot la cot cu apostolii FMI. ca acuma sa fie revoltat ca de ce nu face guvernul o chestie ceva sa faulteze putin pietele astea care oricum nu merg, si sa rezolve odata treaba sa fie belsug la toata lumea. n-o fi invatat el ca "nu se exista free lunch pa gratis? " economics 101?

    1. In Romania orice are amprenta mare fizic e capusat la greu. Daca vrei sa-ti faci o hala de productie aia implica spatii, autorizatii, oameni, avize, controale, inspectori. Te termina astia!

      Stiu pe cineva care s-a luptat naiv pe partea de productie si a realizat dupa un faliment ca e mult mai profitabil si relaxant sa importe produse din Italia si Austria. Cativa angajati intr-un depozit care trimit marfa pe curieri nu mai pot fi capusati atat. 

      Nici daca as primi pomana o micro-fabrica de ulei nu mi-as dori sa ma ocupa asa ceva stiind ce tsunami administrativ urmeaza sa se abata asupra. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb