În Parlamentul European a izbucnit zâzania pe bani

• ECONOMISTUL MIRCEA COŞEA, 11 FEBRUARIE 2020:

"După Brexit, Uniunea Europeană nu mai este ce a fost. Nu trebuie realizată o analiză doctă şi elitistă pentru a înţelege că Brexit-ul reprezintă un eşec al unuia dintre cele mai eficiente şi longevive proiecte politice europene, acela al creării unei pieţe economice şi monetare unice în scopul menţinerii păcii, a creşterii economice şi a asigurării bunăstării celei mai mari parţi a populaţiei europene. (...) Ieşirea Marii Britanii din angrenajul comunitar nu poate să nu determine la nivelul Uniunii unele schimbări majore de strategie şi de orientare a politicilor europene. Una dintre aceste schimbări o identific a fi în domeniul acordării şi accesării fondurilor europene. Doresc să atrag atenţia asupra faptului că aceste schimbări pot afecta puternic România, ceea ce ne-ar obliga să luăm urgent măsuri pentru a preîntâmpina şi atenua efecte nedorite. Este logic că plecarea unui contributor important duce automat la reducerea potenţialului total de finanţare a fondurilor, dar nu această problemă o consider de primă importanţă, deoarece, la nivelul individual al membrilor, cuantumul fondurilor poate rămâne constant, chiar dacă pe ansamblu el se micşorează".

• EURODEPUTATUL CORINA CREŢU, IANUARIE 2019:

"România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada 2021 - 2027, de 31 miliarde euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020".

• VIKTOR ORBAN, PREMIERUL UNGARIEI, 2 FEBRUARIE 2020:

"Anul acesta va fi foarte dificil şi dacă nu suntem capabili să facem un buget mult mai bun ca cel din ultimii şapte ani, nu putem accelera creşterea economică în Uniunea Europeană".

• UNICREDIT, IUNIE 2016:

Cel mai mare impact pe termen lung al votului pro-Brexit asupra României ar putea fi diminuarea fondurilor europene pe care România le va putea accesa în următorii ani, arătau, în iunie 2016, studii realizate de specialiştii Unicredit. Economistul şef al Unicredit Bank, Mihai Pătrulescu, sublinia că, din punct de vedere al fondurilor UE, opinia predominantă este că ţările cu absorbţie ridicată ca procent din PIB (Polonia, Ungaria şi Ţările Baltice) sunt cele mai vulnerabile în cazul în care Marea Britanie îşi retrage contribuţia financiară la bugetul UE. Cu toate acestea, estimarea UniCredit era că statele cu o performanţă slabă în absorbţia de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult: "Punctul nostru de vedere se bazează pe faptul că sistemul va favoriza primele cereri de finanţare, iar ţările mai agile vor accelera absorbţia fondurilor UE. Între timp, ţările cu o absorbţie redusă precum România ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul actualei perioade bugetare".

• Siegfried Mureşan: "Nu există încă o sumă negociată pentru România"

Guvernele statelor membre negociază, în aceste zile, viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021-2027, ne-a spus, ieri, eurodeputatul Siegfried Mureşan, precizând că încă nu există o sumă negociată pentru Ro- mânia.

Domnia sa ne-a transmis: "Propunerea iniţială a Comisiei, din 2018, prevedea, într-adevăr, o creştere de 8% a fondurilor de coeziune pentru România, până la o alocare de 27,2 miliarde de euro. La agricultură, Comisia propunea pentru România o mică reducere, de la aproximativ 20 de miliarde de euro, la 18,2 miliarde de euro. Dar aceasta era doar o propunere de acum doi ani, înainte de a începe negocierile.

După ce guvernele vor ajunge la un acord pe viitorul Cadru Financiar Multianual, vom şti ce sumă este propusă pentru România şi va veni rândul nostru, al Parlamentului European, să aprobăm sau să respingem acordul propus de guvernele statelor membre.

Noi avem ultimul cuvânt de spus şi vreau să spun foarte clar: dacă trebuie să alegem între o amânare de 2 luni şi un buget prost pentru Uniune pe următorii 7 ani, vom alege să respingem un compromis prost al Consiliul şi să avem o amânare de 2 luni".

Marea Britanie era un stat membru contributor net la Bugetul Uniunii Europene, iar ieşirea Marii Britanii din UE va genera o scădere a contribuţiilor la bugetul european, ne-a mai spus europarlamentarul. Domnia sa a completat: "Putem gestiona această gaură fie prin creşterea contribuţiilor celorlalte state membre, fie prin adoptarea unui buget multianual mai simplu, fie prin introducerea de noi resurse proprii de finanţare la nivelul Uniunii Europene.

Eu spun că, având în vedere priorităţile actuale ale Uniunii Europene, având în vedere ambiţiile Comisiei Europene în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climaterice, cercetarea şi inovarea, având în vedere nevoia de a finanţa în continuare agricultura şi coeziunea în Uniunea Europeană, nu putem vorbi despre o reducere a bugetului Uniunii Europene.

Soluţia pe care o susţinem noi, Grupul PPE din Parlamentul European, este introducerea de noi resurse proprii de finanţare a Bugetului Uniunii Europene, care vor reduce contribuţiile statelor membre şi ne va permite să ne finanţăm priorităţile".

• Redistribuirea între statele membre ale Uniunii Europene

Studiul cepStudy calculează redistribuirea între ţările UE, între 2008 şi 2017, prin bugetul UE, instituţiile de asistenţă financiară şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Cifrele ilustrează avantajele şi dezavantajele apartenenţei la UE. Astfel, faptul că o ţară contribuie net la bugetul UE sau răspunde prin asistenţă financiară pentru datoriile altor state membre, nu înseamnă că apartenenţa la UE sau introducerea euro este dezavantajoasă pentru statul membru în cauză.

• Redistribuirea prin intermediul instituţiilor europene de asistenţă financiară

Asistenţa financiară, destinată statelor membre care sunt expuse riscului de insolvenţă, a fost oferită până în prezent ţărilor non-euro prin "facilitatea balanţei de plăţi" (art. 143 TFUE) şi ţărilor din zona euro prin împrumuturi bilaterale, la care pot fi adăugate şi următoarele organizaţii interguvernamentale, conform studiului citat: Mecanismul european de stabilizare financiară (EFSM), Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) şi Mecanismul european de stabilitate (MES). Redistribuirea în favoarea ţării beneficiare apare atunci când rata dobânzii efective este sub rata dobânzii de pe piaţă. În schimb, statele membre care garantează asistenţa financiară sunt împovărate, deoarece ratele dobânzilor reale nu acoperă în mod adecvat riscul de neplată.

• Redistribuirea prin Banca Europeană de Investiţii

Pentru a calcula redistribuirea prin BEI, a fost stabilită pentru prima dată cota creditelor BEI din fiecare stat membru. În cazul în care cota unui stat membru a fost mai mare decât cota de capital a BEI şi împrumuturile BEI sunt mai ieftine decât cele ale băncii naţionale a statului membru acesta va beneficia de redistribuire de fonduri. Iar dacă facem operaţiunea inversă iar cota unui stat membru a fost mai mică decât cota de capital a BEI, deci a primit mai puţine împrumuturi, iar banii oferiţi de BEI sunt mai ieftini decât cei ai băncii naţionale a statului membru, atunci lipseşte avantajul ratei dobânzii, deci nu va beneficia de redistribuire, mai spun specialiştii menţionaţi. Întrucât debitorii BEI sunt actori privaţi, o redistribuire prin BEI nu are ca rezultat direct o creştere sau o reducere a sarcinii pentru bugetul public.

--------------------

Situaţia fondurilor europene la 10 Ianuarie 2020, conform MFE:

- 11,04 miliarde euro - bani europeni intraţi în România prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 miliarde euro - plăţi directe către fermieri;

- 26,43 miliarde euro - valoarea totală a liniilor de finanţare deschise, reprezentând 96,5% din alocarea totală a României;

- 46,75 miliarde euro - valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanţare;

- 29,4 miliarde euro - valoarea totală a contractelor de finanţare semnate, rata de contractare ajungând la 105% din alocare;

- Rata de absorbţie a României este 36%, raportat la media UE, care este de 39%.

--------------------

Pe termen mediu şi lung, Brexit-ul prefigurează fragmentarea Uniunii Europene, potrivit lui George Friedman, cunoscutul expert în geopolitică.

Friedman insistă că "tensiunile din UE nu reflectă dezacorduri marginale", ci chestiuni "fundamentale" pentru că interesele şi identităţile naţionale nu pot fi mereu reconciliate cu "interesele europene slab definite", de aceea UE se îndreaptă spre "o criză existenţială" şi "poate supravieţui", dar numai ca "o coaliţie de naţiuni". În plus, după cum creiona The Independent, pe harta Europei există haşurate 16 regiuni cu probleme de stabilitate, din care opt se află în Estul Europei şi Balcani (centrul României, marcat prin Ţinutul Secuiesc, estul Mării Egee, zona din jurul Ciprului, estul Mediteranei, sudul Bulgariei, Kosovo, Ucraina, Republica Moldova), trei în nord-estul Europei (ţările baltice, Belarus şi enclava rusă Kaliningrad) şi cel puţin două în vestul Europei (Catalonia, în Spania şi Flandra, în Belgia).