ÎN PROCESUL PENAL PRIVIND ACORDAREA CREDITELOR ÎN CHF DIN FRANŢA Preşedintele BNP Paribas PF, şocat de punerea sub acuzare a băncii

Instanţa franceză a făcut public interogatoriul realizat în cazul procesului penal în care o subsidiară a BNP Paribas este cercetată pentru suspiciuni de practici înşelătoare în procesul acordării de credite în franci elveţieni (CHF).

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanţă din Paris au luat această hotărâre considerând că informaţiile conţinute de interogatoriu sunt importante pentru clienţii care se judecă în procese civile cu banca.

Amintim că subsidiara din Franţa a BNP Paribas a acordat împrumuturi în CHF, în perioada 2008-2009, când dobânzile erau relativ scăzute, creditele trebuind rambursate în euro. După creşterea cursului monedei elveţiene, clienţii BNP plătesc, pe toată durata creditului, aceeaşi rată în euro care le-a fost anunţată în oferta de împrumut. Singura problema este că, dacă variază cursul în sensul devalorizării euro faţă de CHF, le creşte soldul pe care îl au de plată, potrivit presei franceze, prelungindu-li-se automat perioada de timp în care trebuie să ramburseze împrumutul.

Clienţii BNP au depus, începând cu anul 2011, plângeri privind produsele în franci elveţieni, potrivit unor surse judiciare citate de Financial Times, împrumutaţii susţinând că nu au fost informaţi cu privire la riscurile ce puteau să apară pe perioada derulării contractului de împrumut.

Unul din directorii regionali ai BNP Paribas a sesizat riscurile creditelor în CHF, şi-a anunţat superiorii despre pericolele la care sunt expuşi clienţii şi a refuzat să le vândă. Ca răspuns de la superiorii săi, a primit 15 zile să se răzgândească, însă nu a făcut-o, părăsind cea mai mare bancă din Franţa, care a continuat să vândă credite în CHF.

Depoziţia a fost şi ea făcută publică, cele două documente fiind publicate de "Le Monde".

Judecătorii Tribunalului de Înalta Instanţa Paris au considerat mărturia fostei directoare BNP Paribas atât de importantă în desfăşurarea proceselor din instanţă, încât au trimis-o tuturor clienţilor cu credite în CHF ai BNP care sunt în proces cu banca.

Aceştia i-au întrebat clienţii băncii care se află în procese civile cu instituţia de credit dacă sunt dispuşi să aştepte până la finalul procedurii penale, care ar putea dura câţiva ani, sau dacă doresc să continue judecata acum.

Potrivit avocaţilor, un proces penal nu este secret, dar nu este nici public, iar acesta poate fi făcut public doar în cazul în care este de interes public.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanţă din Paris au redactat Rechizitoriul introductiv în primăvara anului 2013, acuzaţia adusă băncii, fiind practici comerciale înşelătoare.

În vara anului trecut, Preşedintele Director General al BNP Paribas Personal Finance, Thierry Laborde, a fost adus la interogatoriu. Magistraţii l-au înştiinţat că, în ocazia comercializării contractelor de împrumut imobiliar în franci elveţieni numite «Helvet Immo», banca a comis o practică comercială înşelătoare, în oferta de credit şi în argumentele comerciale, insistând pe indicaţii şi prezentări false sau de natură să inducă în eroare în privinţa preţului şi a condiţiilor de plată, în special costul creditului şi planul de rambursare a creditului, şi omiţând, disimulând sau furnizând într-o manieră neinteligibilă, ambiguă sau în contra-timp, ţinând cont de limitele specifice mijloacelor de comunicare utilizate şi de circumstanţe, informaţia esenţială privind speţa, mai ales cea privind costul creditului şi planul de rambursare.

Rechizitoriul procurorilor precizează că banca a omis să precizeze sau a indicat în termeni neinteligibili şi ambigui existenţa unui risc de schimb în sarcina exclusivă şi totală a împrumutatului, prezentând cursul de schimb CHF/euro ca fiind stabil, deşi francul elveţian se apreciase deja semnificativ, antrenând intervenţia Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, instituţia de credit nu a indicat în termeni inteligibili eventualitatea unei creşteri a ratelor în ultimii 3-5 ani ai creditului în cazul unei evoluţii defavorabile a cursului de schimb şi existenţa unui risc de creştere a capitalului restant datorat în euro, prezentând creditul în franci elveţieni ca pe un credit care asigură securitatea şi stabilitatea bugetului împrumutatului, în vreme ce era vorba de un credit care comportă un dublu risc în sarcina împrumutatului, rezultat din dobânda variabilă şi din riscul de schimb valutar.

După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, preşedintele BNP Paribas PF a răspuns: "Personal, sunt foarte şocat de această punere sub acuzare a băncii, ţinând cont de elementele pe care mi le-aţi prezentat, dar şi de elementele care ne disculpă".

Nu doar în Franţa, ci în toate ţările unde au fost acordate credite în CHF debitorii au început să aibă dificultăţi la plata ratelor odată cu creşterea francului elveţian. Unele state au luat măsuri de sprijin pentru împrumutaţii în CHF, altele nu. Instanţele de la noi au dat câştig de cauză consumatorilor într-o serie de procese deschise de clienţi împotriva băncilor creditoare.

O investigaţie similară cu cea din Franţa poate fi demarată în ţara noastră doar în cazul în care există suspiciuni pe un anume subiect, ne-a spus, anul trecut, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), menţionând: "Ceea ce se greşeşte la noi este că, atunci când apare o scânteie undeva pe glob, se crede că la noi a izbucnit focul. Dacă a izbucnit o scânteie în Franţa, nu trebuie să căutăm focul în România. Situaţia dintre o bancă şi altă bancă diferă foarte mult şi cu atât mai mult diferă situaţia dintre o ţară şi alta".

Domnul Vasilescu ne-a precizat că BNR supraveghează toate băncile din piaţă şi că de câte ori este cazul le sancţionează.

Încă din luna ianuarie 2015, la mai puţin de două săptămâni după ce francul elveţian a explodat în mod neaşteptat, împrumutaţii în CHF şi-au propus să deschidă acţiuni în instanţă pe partea penală, în problema creditelor în CHF, invocând articolul 215 din Codul Penal (Înşelăciunea).

Acesta face referire la "inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate".

Articolul ar putea fi utilizat în justiţie cu referire la reclamele comerciale făcute, în perioada 2007-2008, de către bănci, la creditele în franci elveţieni, potrivit mai multor voci.

Avocatul Nicoleta Grigorescu ne-a precizat, în urmă cu un an, că există posibilitatea la care s-au gândit debitorii, de a ataca în instanţă pe partea de penal băncile, dar că această procedură ar presupune mai mult timp pentru judecată, ţinând în loc procesul civil.

Domnia sa ne-a declarat: "Aceste reclame care afirmau că francul este o monedă sigură sunt similare cu cele care odată spuneau «Dormiţi liniştiţi, FNI veghează pentru tine!». Sigur că poţi acţiona în penal pe oricine, însă trebuie să se ştie că penalul ţine civilul în loc. Dacă o persoană acţionează banca în judecată pe partea penală, banca poate merge să ceară oprirea procesului din civil până la finalizarea anchetei, care ar însemna foarte mult timp".

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a tras un semnal de alarmă, în ianuarie 2015, scriind, pe site-ul juridice.ro, că "statul român trebuie să se gândească la alte măsuri pentru a preveni veritabilul jaf la care au fost supuşi cetăţenii români, debitori la bănci".

Domnia sa sublinia: "Fără discuţie că sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est-european, ţări emergente ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană: ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere, iar statul român are datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă unor astfel de grupuri infracţionale".