ÎN PROCESUL PRIVIND SPĂLAREA DE BANI, Avocaţii lui Horia Ciorcilă contestă raportul investigaţiei din Cipru

Avocaţii lui Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania (TLV), susţin că raportul care investighează modul în care Bank of Cyprus a ajuns să deţină 9,7% din acţiunile TLV nu poate reprezenta o probă în procesul în care domnul Ciorcilă şi alţi bancheri sunt acuzaţi de manipulare a pieţei de capital şi spălare de bani.

Săptămâna aceasta, a avut loc o nouă înfăţişare în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru judecarea recursului procurorilor în acest caz.

Acuzaţii au fost achitaţi, până acum, atât de Tribunal, cât şi de Curţile de Apel, însă în recursul de la ÎCCJ, procurorii au adus ca probă şi un raport realizat de firma americană de consultanţă Alvarez&Marsal (A&M), la solicitarea Băncii Centrale a Ciprului, care arăta că dovezile prezentate în instanţele româneşti sunt inconsistente cu cele găsite de investigator.

Avocaţii lui Horia Ciorcilă reclamă faptul că din documentul depus de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) lipsesc două pagini, a căror absenţă nu este menţionată în varianta tradusă în limba română şi care conţin informaţii "esenţiale" pentru crearea unei imagini corecte asupra cazului analizat.

Avocaţii au mai atras atenţia că raportul Alvarez&Marsal (A&M) nu este semnat şi nici nu constituie o lucrare de audit, iar autorii nu sunt specializaţi în piaţa de capital, nici din punct de vedere tehnic, nici din punct de vedere juridic. Domniile lor au furnizat o serie de exemple despre care susţin că ar reprezenta dovezi ale lipsei de specializare în domeniul pieţei de capital.

Procurorul de caz a afirmat că avocaţii lui Horia Ciorcilă şi ai celorlalţi acuzaţi ar trebui să facă o reclamaţie în scris cu privire la sustragerea celor două pagini, dacă sunt de părere că s-a comis o ilegalitate.

Domnia sa a mai solicitat judecătoarelor de la ÎCCJ să ceară Curţii de Justiţie a UE clarificări cu privire la modul în care a fost transpusă o directivă europeană în legislaţia românească, mai exact în Legea 297 din 2004, cu privire la termenii de "manipulare a pieţei de capital" şi de "informaţii privilegiate".

Avocaţii preşedintelui Băncii Transilvania au solicitat judecătoarei să respingă cererera, declarând că scopul acesteia ar fi tergiversarea cu un an a procesului, legislaţia autohtonă fiind compatibilă cu cea europeană.

Avocaţii apărării au invocat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru a solicita instanţei să ridice sechestrul pe bunuri în valoare totală de peste 41 de milioane lei dispuse de procurori a fi confiscate, în cazul în care Horia Ciorcilă va fi găsit vinovat.

Judecătoarele au anunţat că au nevoie de timp pentru a analiza documentele depuse la dosar şi cererile celor două părţi pentru a decide pe care le acceptă şi pe care le resping.

Ziarul BURSA a scris, în ediţia din 9 aprilie 2013, că autorităţile cipriote anchetează circumstanţele în care Bank of Cyprus (BoC) a ajuns să controleze 9,7% din Banca Transilvania.

Raportul Alvarez, datat 26 martie 2013, şi solicitat de Banca Centrală a Ciprului pe 21 august 2012, arăta că dovezile prezentate în instanţele româneşti, la momentul respectiv, sunt inconsistente cu cele găsite de investigator.

Horia Ciorcilă a fost trimis în judecată, în iulie 2010, de procurorii DIICOT Cluj pentru manipularea pieţei de capital, în legătură cu modul de tranzacţionare a acţiunilor băncii pe care o conduce.

Procurorii îl acuzau pe Horia Ciorcilă că a luat la cunoştinţă informaţii privilegiate referitoare la intenţia Bank of Cyprus de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania şi, ulterior, pe 7 decembrie 2009, a vândut în cadrul a două tranzacţii, prin intermediul societăţii off-shore "Dodworth Limited" cu sediul în Cipru (controlată de el), un număr total de 8,92 milioane de titluri ale Băncii Transilvania (BT), în valoare de 21,4 milioane de lei, cumpărătorului Bank of Cyprus.

Alături de Horia Ciorcilă au mai fost trimişi în judecată Claudiu Silaghi, fondator şi fost vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, decedat între timp, acuzat că, în perioada 15 mai - 10 decembrie 2009, ar fi acţionat pe baza informaţiilor privilegiate, obţinând un profit de peste 1,5 milioane de euro, Christoforou Georgios (General Manager la Bank of Cyprus România) şi Isaakidis Anastasios (Credit Risk Manager al băncii cipriote).