ÎNĂSPRIREA NORMELOR DE LISTARE ÎN CHINA ÎNDEPĂRTEAZĂ FIRMELE DE BURSELE LOCALE Tot mai multe companii părăsesc bursa chineză pentru cea americană

O ilustraţie de la 1881 arată că vremuri de mult apuse au revenit acum în actualitate. Desenul "The Coming Man" - "Omul care va veni", de George Frederick Keller, a fost comandant şi publicat de The San Francisco Wasp cu aproximativ un an înainte de adoptarea Legii privind excluderea Chinei (6 mai 1882). Imaginea ilustra frica muncitorilor albi de o preluare chineză din societatea şi companiile americane. În ciuda faptului că muncitorii chinezi ocupau 0,002% din populaţie, reprezentări vizuale ale chinezilor au continuat să întărească imaginea de infestare şi monopolizarea sinistră a industriei."Omul care vine" ilustrează colorat cel mai rău stereotip negative şi sinofobia. Mâna stângă supradimensionată a chinezului se întinde spre prim-planul imaginii. Este ştampilat "MONOPOLY" şi unghiile sale sunt reprezentate ca cele ale animalelor, ondulate şi crescute în sus ca o pagodă.Deasupra sacoului său albastru mandarin (tunicile chinezeşti erau de obicei albastre, violet sau negre) este imaginea unui coşmar chinezesc pentru albii americani. Chipul bărbatului chinez este deformat grotesc şi el salută privitorul frontal cu o expresie sinistră. Ca şi cum s-ar uita mai atent la cei care îl privesc, închide un ochi cu degetul arătător pentru a-şi ascuţi privirea. Ochiul drept şi sprâncenele sale se clatină într-un unghi nefiresc. Urechile şi nasul lui sunt mari. Un zâmbet ascuns dezvăluie un singur dinte, dovadă a proastei sale sănătăţi. Limba îi atârnă în partea stângă a gurii. Pe capul său ras este un craniu. În spatele capului i se vede coada chinezească, care pare să aibă o viaţă proprie şi şopteşte din spate, iar vârful cozii sale arată ca un bici.Acest chinez nu se teme de clientela muncitorilor albi şi cititorii publicaţiei The Wasp. În spatele lui şi în stânga, şase fabrici industriale mocnesc, posibil o referire la The Chinese Six Companies, o organizaţie care a pledat pentru chinezi în America. O pogodă chinezească este văzută printre clădiri. În dreapta, apar câţiva albi furioşi, muncitori euro-centri, slab reprezentaţi. Aceştia dispar. Un bărbat cu barbă poartă un şorţ şi o pălărie albă şi îşi ţine pumnul în aer. Doar două fabrici sunt vizibile pe această parte a fundalului.

Un număr din ce în ce mai mare de start-up-uri chinezeşti de tehnologie decid să îşi anuleze planurile de listare pe pieţele din ţară, tot mai multe dintre acestea urmărind să se lanseze la bursele din străinătate din cauza înăspririi reglementărilor privind ofertele publice iniţiale (IPO) după oprirea listării de 37 de miliarde de dolari, în noiembrie 2020, a Ant Group Co.

Potrivit thediplomat.com, peste o sută de IPO-uri planificate să aibă loc la Star Market din Shanghai şi ChiNext din Shenzhen au fost suspendate în mod voluntar după anularea listării Ant Group - companie controlată de Jack Ma, fondatorul gigantului chinez de e-commerce Alibaba Group Holding Ltd.

Volumul uriaş de retrageri ale planurilor de listare a venit pe măsură ce autorităţile de reglementare din China au înăsprit regulile privind prospectele de listare, ducând la mai multe amânări ale IPO-urilor, la respingeri directe şi chiar la aplicarea de penalităţi, potrivit bancherilor şi directorilor de companii.

Potrivit sursei, în condiţiile în care atât de multe companii îşi retrag IPO-urile, apar şi întrebări cu privire la calitatea ofertelor din China şi la nivelul de due diligence efectuat de subscriitorii din întreaga ţară.

Scăderea numărului de listări ar putea face ca ţara asiatică să piardă teren semnificativ în faţa altor naţiuni, în condiţiile în care companiile se orientează din ce în ce mai mult către Hong Kong, New York şi alte burse din exterior, ca să poată ocoli regulile înăsprite de pe plan local.

Primul trimestru al anului 2021 a fost cel mai aglomerat din istorie, la nivel global, în privinţa ofertelor publice iniţiale, cu SUA pe primul loc, potrivit datelor EY. În ciuda perturbărilor semnificative provocate de pandemia de Covid-19 şi de tensiunile dintre Statele Unite şi China, jumătate din cele 36 de listări străine care au avut loc în SUA, în perioada menţioneată, au venit din China.

Conform datelor culese de The Economist, numărul IPO-urilor din China a crescut constant în ultimii cinci ani, ajungând de la mai puţin de 10 în 2016, la peste 20 în 2017 şi mai bine de 30 anul trecut. Pentru 2021, estimările arată că până la 60 de companii chineze intenţionează să fie listate în Statele Unite, ceea ce, în opinia analiştilor, evidenţiază că această tendinţă se va extinde masiv pe fondul restricţiilor actuale de reglementare în privinţa IPO-urilor.

"Din interacţiunea noastră cu firmele, simţim că acestea nu ar dori să piardă timp în privinţa listării", spune Vera Yang, reprezentantul şef pentru China la Bursa de Valori din New York. În opinia sa, un alt factor determinant pentru listările chineze în SUA este reprezentat de condiţiile avantajoase ale IPO-urilor pe piaţa americană, cel puţin până în prezent.

În SUA au avut loc 389 de IPO-uri în primul trimestru al anului 2021, care au generat un total de 125 de miliarde de dolari, conform sursei.

Maxim Manturov, şeful departamentului de cercetări investiţionale din cadrul Freedom Finance Europe, este de părere că, în ciuda perturbărilor cauzate de pandemie, criza din sănătate a creat în mod accidental un mediu favorabil pentru investiţii în IPO-uri şi pentru piaţa bursieră în general.

Domnia sa afirmă: "Pandemia a furnizat motive suplimentare pentru creşterea pieţei investiţiilor de retail. Pentru susţinerea economiei, majoritatea ţărilor au adoptat politici de stimulare, care au dus atât dobânzile la împrumuturi, cât şi la depozite la minime istorice. În situaţia dată, ca alternativă la depozitele cu dobândă scăzută, mulţi au început să îşi investească economiile în pieţele bursiere, care au înregistrat câştiguri semnificative anul trecut, în ciuda lockdown-ului şi a scăderii producţiei".

Maxim Manturov subliniază că, în pofida normelor stricte de reglementare, asistăm la o perioadă de boom pe piaţa IPO-urilor din China, chiar şi în situaţia în care multe companii se orientează spre listări în străinătate.

În ultimii trei ani, numărul IPO-urilor din China continentală s-a dublat (anual), de la aproximativ 100 în 2018, la 400 în 2020, conform sursei, care menţionează că evoluţia a fost aproape aceeaşi şi pentru companiile chineze care s-au listat în Statele Unite.

• 101 companii listate în China, în primul trimestru

Potrivit datelor de piaţă, în China s-au listat 101 companii în primul trimestru al anului 2021. Cu toate acestea, societăţi locale importante au ales pieţele externe.

Producătorul chinez de ţigări electronice RLX Technology Inc. s-a bucurat de un debut profitabil pe Bursa din New York, titlurile sale urcând cu aproape 150% în prima zi de tranzacţionare. Totodată, compania de software Tuya Inc. a strâns aproape un miliard de dolari într-o listare care a avut loc în SUA, în luna martie.

Cea mai mare aplicaţie audio online din China, Ximalaya, care deţine statutul de firmă unicorn, cu o evaluare de 3,7 miliarde de dolari, şi-a depus recent documentele pentru listarea la New York, iar trei dintre "cei patru dragoni ai inteligenţei artificiale" din China vor să se listeze tot în 2021.

Analiştii sunt de părere că, având în vedere pierderea unui teren valoros în faţa Statelor Unite în ceea ce priveşte regulile de listare, este vital ca autorităţile de reglementare din China să exploreze noi modalităţi prin care să poată accepta listări pe pieţele interne.

În aprilie, o analiză Financial Times (FT) susţinea că renunţarea la IPO-uri ar putea afecta efortul Beijingului de a-şi dezvolta pieţele de capital interne - o prioritate devenită şi mai importantă în contextul în care SUA adoptă norme care duc la eliminarea unor companii chinezeşti de la bursele americane.

Thomas Gatley, analist la Gavekal Dragonomics, susţinea, citat de FT, că piaţa IPO-urilor din China este afectată de preferinţa guvernului pentru listarea companiilor din sectoare favorizate, precum producţia de semiconductori.

Amintim că, luna trecută, unele surse citate de Reuters declarau că statul chinez are în vedere înfiinţarea unei noi burse cu scopul să atragă firmele autohtone listate în străinătate şi să consolideze statutul global al pieţelor sale de acţiuni. Potrivit acestora, Consiliul de Stat al ţării i-a cerut autorităţii de reglementare din domeniu să realizeze studii cu privire la modul de proiectare a bursei care să vizeze firmele chineze listate pe pieţele din exterior, precum Hong Kong şi Statele Unite. Sursele mai declarau că Guvernul de la Beijing speră că iniţiativa va atrage, de asemenea, companii globale, precum Apple Inc. şi Tesla Inc., care ar avea opţiunea să-şi listeze afacerile pe noua bursă.

• China Mobile ţinteşte o listare de 6 miliarde de dolari la Shanghai

Board-ul China Mobile, cel mai mare operator mondial de telefonie mondială după numărul abonaţilor, a aprobat săptămâna aceasta planul de listare în valoare de 47,08 miliarde de dolari HK (6,06 miliarde de dolari SUA) la Bursa din Shanghai, decizie care vine la numai câteva săptămâni după ce compania a informat că va fi delistată de la New York Stock Exchange, conform restricţiilor de investiţii stabilite de SUA în 2020.

China Mobile vrea să vândă cel mult 964,8 milioane de acţiuni, respectiv 4,5% din titlurile sale emise, prin intermediul Bursei din Shanghai. Preţul ofertei nu a fost dezvăluit. Compania vrea să utilizeze banii obţinuţi din IPO la dezvoltarea reţelelor sale premium 5G şi a infrastructurii pentru redurse cloud, conform Reuters.

China Mobile este listată la Bursa din Hong Kong, iar preţul unei acţiuni a companiei era de 49,85 dolari HK ieri, în scădere cu 0,5% faţă de ziua anterioară.