Industria prelucrătoare europeană a înregistrat o nouă îmbunătăţire a condiţiilor de operare, în luna mai

• Rata anuală a inflaţiei de bază din zona Euro a crescut cu doar 0,9% în luna mai; analiştii se aşteaptă la continuarea politicii monetare ultra-relaxate

Industria prelucrătoare a zonei Euro a crescut în luna mai cu cel mai bun ritm din ultimii 24 de ani, potrivit indicatorilor finali Purchasing Managers' Index (PMI) publicaţi ieri de Markit Economics. Economia manufacturieră europeană a experimentat astfel o nouă îmbunătăţire surprinzătoare a condiţiilor de operare, indicatorul PMI corespunzător înregistrând cel mai ridicat nivel de la debutul seriilor statistice în 1997.

Condiţiile de operare s-au îmbunătăţit pe toate cele trei sectoare analizate. Producătorii de bunuri de capital au fost din nou performerii industriei, înregistrând cel mai bun ritm de creştere atât la nivel de producţie cât şi la nivelul comenzilor noi. Producătorii de bunuri intermediare şi cei de bunuri de consum au consemnat de asemenea ritmuri puternice de creştere, indicatorii PMI aferenţi înregistrând valori aproape de nivelurile record în luna mai.

Comenzile noi, exporturile şi activitatea comercială în general au înregistrat avansuri record pe fondul revenirii puternice a cererii, în special a cererii externe, potrivit managerilor chestionaţi de Markit. Doar producţia industrială a înregistrat un ritm mai slab de expansiune, cel mai slab din ultimele 3 luni, însă a continuat să se situeze în apropierea maximelor atinse în luna martie.

În luna aprilie s-a consemnat doar o uşoară încetinire a activităţii din sectorul manufacturier european după nivelurile record de activitate înregistrate în luna martie.

Evoluţia sectorului industrial din zona Euro a fost sprijinită în luna mai şi de ieşirea din teritoriul contracţionar a sectorului de servicii, astfel că economia regiunii a continuat să se situeze pe creştere în ultima lună a primăverii, în condiţiile retragerii restricţiilor de mobilitate şi a accelerării procesului de vaccinare.

Astfel, indicatorul PMI pentru activitatea din economia manufacturieră din zona Euro a crescut în luna mai cu 0,2 puncte la 63,1 puncte, atât peste valoarea din citirea preliminară de 62,8 puncte cât şi peste valoarea din aprilie de 62,9 puncte.

Pe ţări, oarecum surprinzător, Germania nu a mai condus clasamentul expansiunii activităţii din industrie, înregistrând însă un PMI în apropierea recordul absolut (66,6 puncte în martie), de 64,4 puncte în luna mai. Clasamentul a fost condus de Olanda, cu 69,4 puncte (nivel record), Austria cu 66,4 puncte (record). Irlanda şi Italia au înregistrat de asemenea recorduri pe industria manufacturieră la nivelul valoric al PMI, 64,1 puncte, respectiv 62,3 puncte. Franţa a înregistrat de asemenea un PMI cu record pe ultimii 20,6 ani, Grecia pe ultimii 21 de ani şi Spania pe ultimii 23 de ani.

Indicatorii PMI comensurează dinamica producţiei, comenzilor noi, stocurilor, locurilor de muncă şi preţurilor în principalele ramuri ale economiei, cu menţiunea că pragul de 50 de puncte separă creşterea de scădere.

Cu valoarea din luna mai, industria europeană înregistrează o perioadă de 11 luni consecutive de creştere.

Revenirea ramurii manufacturiere a fost generală cu majoritatea ţărilor înregistrând creşteri comparativ cu aprilie. Evoluţia industriei europene este puternic pozitivă şi pentru industria românească, care este parte din lanţurile de aprovizionare ale industriei europene şi germane în mod special. Zona Euro este principalul partener economic al României.

În ciuda creşterii activităţii comerciale pentru firmele europene din sectorul manufacturier, acestea au continuat să se confrunte cu probleme şi mai precis întârzieri în livrări şi au apelat la stocurile existente acolo unde s-a putut, conform sondajului Markit. Rezultatul a fost o nouă scădere a stocurilor de input-uri care a dus secvenţa de scădere lunară succesivă la 28 de luni. Pentru a satisface cerere puternică producătorii europeni şi-au redus stocurile de bunuri finale la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2009, lună de boom economic post-recesiune.

Pe frontul preţurilor, costul mediu al input-urilor a crescut din nou "substanţial", conform Markit, rata inflaţiei atingând "un nivel fără precedent, în linie cu penuria largă de produse". Graţie cererii ridicate, producătorii au transmis majorările de preţuri în preţurile finale de vânzare. Încrederea producătorilor industriali din zona Euro a rămas totodată puternic pozitivă în luna mai pe fondul redeschiderii economiei.

• Inflaţia în zona Euro a atins în luna mai ţinta BCE, însă inflaţia de bază continuă să fie ţinută sub control

În ciuda semnalelor privind dinamica preţurilor din sondajul Markit, inflaţia raportată de Eurostat indică o posibilă uşoară perioadă de repaos în condiţiile unei evoluţii lunare în luna mai în linie cu aşteptările analiştilor.

Astfel, rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat la 2,0% în luna mai de la 1,6% în aprilie, pe fondul unei creşteri mai puternice a preţurilor la energie. Aceasta este pentru prima dată din octombrie 2018 când rata anuală a inflaţiei atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE).

Creşterea anuală a inflaţiei de bază (core - ce exclude preţurile volatile la unele alimente şi energie) a fost de doar 0,94%, în creştere uşoară de la 0,8%, dinamică anticipată de analişti.

Rămâne de văzut dacă luna mai va reprezenta sau nu vârful presiunilor inflaţioniste în condiţiile în economia europeană de abia a început procesul de redeschidere a economiilor, ceea ce înseamnă presiune cel puţin din partea preţurilor la transportul aerian şi la cazarea în unităţi de primire turistică.

Un sondaj Reuters estimează o rată anuală a inflaţiei aproape de 2,5% zona Euro pentru finalul anului, asta şi în condiţiile în care preţul unor mărfuri este aşteptat să reînceapă o tendinţă de creştere după o perioadă de repaos în finalul lunii mai. Banca Naţională a României (BNR) anticipează de asemenea o creştere a inflaţiei anuale la circa 4% în finalul anului.

Oficialii BCE se aşteaptă ca inflaţia care se resimte în perioada aceasta de redeschidere şi boom economic să fie tranzitorie, ceea ce indică o politică monetară în continuare relaxată din partea băncii centrale.