Indicele armonizat al preţurilor de consum (HICP) din zona Euro a crescut cu un ritm lunar în accelerare puternică în luna martie, ritmul anual de creştere ajungând la o rată de 7,5%, un maxim istoric pentru Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. În februarie, rata de creştere a preţurilor a fost de 5,9%, iar în luna martie s-a resimţit efectul şocului iniţial al războiului Rusiei din Ucraina şi în mod special şocul aferent de pe partea de ofertă energetică.
Datele privind dinamica inflaţiei sporeşte presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE) care continuă să ţină dobânzile la zero (0%). De notat că ultima dată când inflaţia se afla la niveluri similare precum cel din martie (anii 1980), rata dobânzii de referinţă din Germania (stabilită de Bundesbank) era de peste 11%. Problema pentru BCE este că economia europeană nu doar încetineşte, ci stagnează aproape de zero deja de câteva trimestre.
Economiştii anticipau o rată anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum din zona euro (HICP) de 6,6%. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au împins preţurile la carburanţi şi gaze naturale la niveluri record. Deşi energia a fost principalul vinovat, inflaţia preţurilor la alimente, servicii şi bunuri de folosinţă îndelungată a depăşit ţinta de 2% a BCE, o dovadă în plus că majorarea preţurilor este din ce în ce mai amplă şi nu doar o reflectare a scumpirii ţiţeiului.
Având în vedere că BCE a subestimat în mod constant inflaţia în ultimul an şi încă face acest lucru (vezi grafice), inflaţia va fi un şoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceştia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creşterii preţurilor.
Guvernatorii băncilor centrale din Austria şi Olanda au cerut deja majorări ale ratelor în acest an, îngrijoraţi de faptul că creşterea rapidă a preţurilor devine generalizată, un argument susţinut de datele publicate vineri.
În Olanda, rata anuală a inflaţiei este deja în zona de două cifre, respectiv 11,4% în martie. Inflaţia în Spania a atins de asemenea în luna martie un nivel anual de 9,8%, cel mai ridicat din ultimii 37 de ani.
O altă problemă pentru zona euro este scăderea încrederii în economie, care ar putea pune pe hold proiecte de investiţii şi reduce astfel şi mai puternic dinamica economică. De asemenea, spectrul încetării livrărilor de gaz rusesc va ţine în suspans factorii de decizie şi managerii companiilor care deja se confruntă cu o criză energetică istorică ca preţuri şi impact.
Joi, preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că "Europa intră într-o perioadă dificilă" în care "ne vom confrunta, pe termen scurt, cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă".
"Gospodăriile devin din ce în ce mai pesimiste şi reduc cheltuielile. (...) Încrederea mediului de afaceri şi investiţional este de aşteptat să fie afectat", a mai afirmat joi şefa BCE.
Principala sarcină a BCE este de a ţine inflaţia la o rată anuală 2%, dar o politică monetară mai restrictivă ar putea prăbuşi cu totul economia europeană, care se resimte deja din cauza consecinţelor războiului şi a impactului persistent al pandemiei COVID-19.
BCE estimează că în primul trimestru creşterea economică a fost pozitivă, dar la limită. Totodată, potrivit estimărilor BCE, în al doilea trimestru creşterea PIB va fi aproape de zero în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.
Această situaţie economică cu inflaţie ridicată şi în creştere şi stagnare economică este denumită stagflaţie şi reprezintă cel mai negru coşmar din cărţile de economie. Perioada anilor 1969-1982 este caracterizată anterior drept perioada cea mai neagră a ciclurilor economice post-belice, iar pentru resetarea şi combaterea inflaţiei este în general nevoie de o recesiune şi de majorarea puternică a dobânzilor care ar distruge cererea de consum. Inacţiunea BCE stimulează, de asemenea, aşteptările inflaţioniste, făcând probabil ca creşterea preţurilor să fie mai de durată.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 04.04.2022, 07:32)
in limbajul meu asta se numeste : stagflatie clasica.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de dan în data de 04.04.2022, 09:06)
Cum o sa fie piata imobiliara in cazul stagflatiei? Euro posibil s eva aprecia dar inflatia e mare oricum si in cazul euro. In cazul maririi dobanzii, presupun ca imobiliarele scad ..e posibila o scadere de 50%? In orase mari ca Bucuresti, Timisoara, etc
1.2. Din contra (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2022, 14:36)
Din contra, imobiliarele cresc.. Uita-te in America cata lume a ajuns in strada.. nu mai ai loc sa circuili pe trotuare de corturi cu homelessi.
Asa se va ajunge si la noi.. vor fi canalizarile pline, n-o sa poti arunca un ac.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2022, 20:48)
Inflatia atinge vârf în mai urmând petrolul care deja a făcut maxim la $140 și pare stabilizat sub $110. Runda a doua s-a transmis (alimente, materii prime, materiale), mai sunt ceva majorări așteptate la servicii și cam atât.
Dacă BCE creste dobânda la 1% pana în decembrie, inflația revine spre 3% în zona euro pt 2023.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de ggg în data de 04.04.2022, 23:17)
optimist...