Inflaţia, ca soldatul sovietic - tot înainte - 13.10.2022

Inflaţia îşi continuă ascensiunea, departe de luminiţa de la capătul tunelului (efectul de bază), iar în septembrie am avut o creştere anualizată de 15,9%, faţă de 15,3% în august şi 14,9% în iulie.

De altfel, luna iulie a reprezentat o minusculă rază de speranţă, dat fiind faptul că dinamica preţurilor a avut un uşor recul faţă de valoarea anualizată din iunie (+15%), poate şi pe fondul aprecierii leului din acea perioadă, dar trendul de creştere s-a reluat impasibil şi am avut apoi încă două luni de creştere.

"Cred că în lunile următoare vom vedea un ritm mai lent de creştere a preţurilor. Nu vom ajunge la 20% anualizat, poate 17-18%. Un eventual puseu ar putea urma din ianuarie, când este aşteptată o creştere a pensiilor şi este de văzut unde se vor duce aceşti bani", este de părere Dragoş Cabat, analist economic.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, susţine că schemele de compensare au şi riscuri, oamenii se cred protejaţi pe partea facturilor şi continuă să cheltuiască, iar statele intră într-un soi de deficit bugetar inflaţionist: "Legat de inflaţie, cum după epuizarea cantităţilor stocate de gaze ne vom raporta în UE la preţurile gazului lichefiat american şi al celui norvegian, mai scumpe, cred că abia din primăvară vom avea o eventuală uşurare a ritmului actual de creştere".

La rândul său, economistul Ionuţ Dumitru s-a arătat surprins de creşterea inflaţiei la 15,9%: "Mă aşteptam la o valoare mai redusă a inflaţiei, în septembrie. Este posibil ca maximul să fie în jurul a 17%, anualizat, în noiembrie. Remarc însă un decalaj semnificativ între preţurile la producător, în creştere cu 50%, şi cele la consumator".

Că şi în lunile precedente, călcâiul lui Ahile îl reprezintă capitolul "Energie electrică, gaze şi încălzire centrală", cu o pondere de 8,2% în coşul inflaţiei şi o creştere combinată a preţurilor de 41%, în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021.

În cadrul acestei categorii, preţul gazelor a urcat cu 70% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, energia electrică cu 24%, iar energia termică s-a scumpit cu 22%.

Aici ar trebui remarcată o ciudăţenie - preţul gazelor afişează aceeaşi creştere (+70%) faţă de luna corespunzatoare din 2021, atât în iulie, cât şi în august şi septembrie. Cum preţurile plafonate pentru populaţie operează din aprilie 2022, iar liberalizarea preţurilor în domeniul gazelor s-a produs din iulie 2021, este foarte greu de înţeles această îngheţare a procentului de creştere timp de trei luni consecutive.

În schimb, preţul energiei electrice afişa creşteri de 17% în iunie, 15% în iulie, 16% în august şi 24% în septembrie, fiind principalul vinovat pentru noul puseu de creştere a preţurilor de luna trecută. De menţionat că preţul energiei electrice a urcat cu 7%, în septembrie 2022 faţă de luna anterioară, un posibil efect al modificării schemei de plafonare (preţul subvenţionat aplicandu-se pentru maxim 255 Kwh pe lună, din septembrie, faţă de 300 Kwh anterior).

• Ce urmează?

Noua ordonanţă ce reglementează plafonarea preţurilor pentru populaţie şi IMM-uri intrată în vigoare în septembrie lasă în afara schemei de plafonare la energia electrică mai multe firme mici şi medii şi este de aşteptat ca majorarea preţurilor pentru acestea să fie transferată în facturi pentru consumatori, deci inflaţia nu va da foarte curând semne de temperare.

De altfel, faptul că marile reţele de retail iau în calcul reducerea programului sau diferite scheme de economisire denotă că ponderea acestor cheltuieli în creştere nu este de neglijat.

O calmare a inflaţiei mai de substanţă ar putea fi simţită poate din aprilie 2023, deoarece din aprilie 2022 am avut schema iniţială de plafonare pentru consumatorii casnici şi IMM-uri, iar preţurile energiei pentru populaţie vor avea o bază asemănătoare de raportare de la an la an.

Săptămâna trecută, în raportul dat publicităţii după şedinţa de politică monetară, BNR informa publicul că a reevaluat în creştere estimările privind inflaţia, fără să precizeze însă un anumit procent. Faptul că am avut însă o majorare a dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25%, în condiţiile în care majoritatea analiştilor se aşteptau la un avans de numai 0,5 pp, denotă că fenomenul inflaţionist va continua să îşi arate colţii în România.

• Dobânzi mai mari pentru populaţie

În ciuda creşterii inflaţiei la 15,9%,în septembrie faţă de valoarea anualizată de 15,3% din august, randamentul titlurilor de stat pentru populaţie aferente programului Tezaur a rămas la 7,75% pe an, cât în august, dar Finanţele ar putea majora randamentele din noiembrie pentru a ţine pasul cu inflaţia.

În materie de titluri de stat să remarcăm că titlurile în euro vândute prin bursă în cadrul programului Fidelis în decembrie 2021 au ajuns să se tranzacţioneze acum la numai 90% din valoarea nominală, o evoluţie în ton cu pretenţiile investitorilor, care nu mai înghit azi dobânzi de 1,8%, cât aveau acestea la lansare.

Băncile se întrec, de altfel, în oferte pentru depozitele la termen, iar trendul este abia la început şi va continua pe măsură ce băncile îşi erodează capitalul în urma apariţiei împrumuturilor cu probleme şi a creşterii dobânzilor la titlurile de stat (cele achiziţionate anterior, la dobânzi mai mici, ar trebui marcate în contabilitate pe pierdere).

• Care este topul creşterilor de preţ faţă de august 2022

Dincolo de energia electrică, în creştere cu 7,4% într-o singură lună (pondere în coşul inflaţiei de 4,7%), în septembrie am mai avut scumpiri dureroase la cartofi (+10%), brânză (+3,4%), lapte (+3%), unt (+4%), zahăr (+15%). S-au ieftinit, însă, fructele proaspete cu 5%, singurul articol pe minus din lista Statisticii.

Între timp, INS anunţă că, în august, câştigul salarial mediu net a fost 3.933 lei, în scădere cu 42 lei (-1,1%) faţă de luna iulie 2022. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9.395 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.214 lei), arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

• ADRIAN VASILESCU, BNR: "Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut"

Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, iar în perioada următoare ar trebui să ne aşteptăm la dezinflaţie, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, citat de Agerpres.

"În linii mari, inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut. Pentru că la produsele cele mai inflaţioniste, începând cu combustibilul, cu ţigările, energia electrică, gazele şi energia termică, practic, datele mari care încarcă creşterea preţurilor, vin din urmă. Combustibilul, de pildă, în luna septembrie s-a ieftinit cu 0,40, gazele au rămas la 0, energia electrică, termică la 0...comparând cu luna anterioară", a spus Adrian Vasilescu.

El a menţionat că inflaţia, în general, este un fenomen care ne vine din trecut: "Numai alimentele s-au scumpit în septembrie şi e o noutate asta. Dacă luăm toate cele 21 de luni de inflaţie, o să vedem că, practic, alimentele au fost întotdeauna sub mărfurile nealimentare, pentru că mărfurile nealimentare au în componenţă şi energia electrică, şi gazele, şi energia termică, au în componenţă combustibili şi astea au dat inflaţia în lunile din urmă. Iar dacă astăzi gazele vin cu 0 şi energia termică cu 0, iar combustibilul cu minus, asta înseamnă că inflaţia se alimentează practic din propriul trecut, ceea ce înseamnă că forţa ei de creştere de aici încolo va fi mai mică".

Reprezentantul BNR a menţionat că alimentele s-au scumpit şi că este important de reţinut că pâinea s-a scumpit foarte mult.

"Practic, avem la pâine o creştere mare. 26% creştere la pâine. N-a mai fost niciodată atât de mare şi vine şi cu o influenţă a lunii septembrie, o influenţă de peste 2%. 2% este media optimă pe un an şi iată că pâinea o atinge într-o singură lună", a afirmat Adrian Vasilescu.

În opinia sa, cifrele arată că urmează o perioadă de dezinflaţie: "Eu cred, după cum arată cifrele de astăzi, că trebuie să ne aşteptăm la dezinflaţie. O creştere a preţurilor va continua, dar cu paşi din ce în ce mai mici. Asta este dezinflaţia. Cifre date astăzi de Statistică arată că inflaţia, în punctele ei esenţiale, începe să piardă din forţă".

Amintim că, în 5 octombrie, banca centrală a majorat rata anuală a dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, de la 5,5%.

Opinia Cititorului ( 5 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 09:12)
Vai ce ipocriti peste tot BNR, FED, ECB, Statul Roman, etc. Pai daca tu dai dobanda real negativa la banii tai, banii tai ba,( leul e emis si garantat de Staul Roman mana-n mana cu BNR), ce mesaj dai? Pai banii sunt TRASH(_Dolarul la fel chiar dc s-a apreciat mult fata de alte valute, scade zilnic ca putere de cumparare reala).
Adica tu BNR Vasilescu si cu cine mai haladuieste pe acolo, vii si zici banii nostri sunt gunoi, pana si hartia igienica s-a apreciat la dublu fata de bani ca sa fie clar. Sunt un gunoi asa de mare incat daca-mi imprumuti 100 de lei iti dau inapoi dupa un an 92,2 lei, (ca si valoare ma refer). Si dup-aia tot BNR zice ca vai avem inflatie banii nostrii(GUNOI) isi pierd valoarea zilnic... Pai asta e mesajul pe care-l dati la populatie: banii sunt gunoi deci e normal ca daca orice se scumpeste de la o zi la alta oamenii platesc pt ca de BANII NU AU VALOARE. Si nu au. Daca cash ar fi KING, sau ai avea salariul, venitul in monede de aur in buzunar, cand ar veni Lidl cu scumpiri ce ai zice? In aur? Du-te dracului, mananca-le tu.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 09:32)
  Sau mai simplu, daca populatia avea venitul in monede din aur plin, credeti ca mai aveam inflatie de 15%pe an???
  Dar nu, inflatia vine din exterior(80%), din trecut, poate de la extraterestrii, dar nu din politicile inflationiste BNR plus Staul Roman.
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 09:48)
  Nu statul iti da dobanzile, ci bancile, iar dobanzile la depozite sunt determinate de dobanzile la creditele pe care le poate tolera piata. Nicio banca nu o sa-ti dea tie dobanzi la depozite mai mari decat cele pe care le primeste la creditele acordate pentru ca nu este institutie de binefacere.
  De exemplu, tu ai lua credit de la banca cu dobanda de 10% ca apoi sa imi imprumuti mie banii respectivi cu 8% dobanda, iar din castigul (?) astfel realizat sa iti intretii si angajatii, pardon, familia?
  Daca tu nu o faci, de ce ar face-o banca?
  Primesti prea putin de la banci pentru banii tai depusi acolo, dar s-a dublat pretul la hartia igienica?
  Atunci ia banii din banca si construieste o fabrica de hartie igienica ca sa ii dublezi.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 09:13)
eee nu a fost la paine niciodata....
terminati va rog cu minciuna...
si pe timpul comunismului stim cum s-a dus sageata pretul la paine urmat de deflatia severa industriala din 80 spre 90 si pe urma urmat de socul monetar de hiperinflatie ca sa scoata tara din agonia deflationista.
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 19:37)
Aha deci stai ca anul asta o sa avem inflatie de 18-19%. Si la anul se preconizeaza 14. Dar cred ca 14 s-a preconizat si anul asta. Tot e bine daca statul reuseste sa se imprumute cu 7.2. Sa vedem pana cand?