Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări şi în luna septembrie 2022, cu o rată anuală de 15,9%, cea mai mare din septembrie 2003, după o creştere de 15,3% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,33%, după un avans de 0,56% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările de pe piaţă arătau temperarea creşterii anuale a preţurilor de consum până la 15,2%.
În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 11,7%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%, şi cu mult în afara intervalului ţintă al BNR, stabilit între 1,5% şi 3,5% din 2013.
Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 19,1% în luna septembrie 2022, de la 18,2% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,7%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 16,6%, de la 16%, pe fondul unei creşteri lunare de 1,3%. Preţurile serviciilor şi-au temperat creşterea anuală până la 8%, de la 8,3%, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,7%.
La nivelul produselor alimentare, preţul zahărului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 50%, după un avans de 30,9% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 15,3%. Preţul cartofilor şi-a temperat creşterea anuală până la 42,8%, de la 54,3%, pe fondul unei creşteri lunare de 10%.
Preţul gazelor naturale a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 70,6%, după o creştere similară în luna precedentă, pe fondul unei stagnări lunare, iar preţul energiei electrice şi-a accelerat creşterea anuală până la 25%, de la 16,4% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 7,4%. Preţul combustibililor şi-a temperat creşterea anuală până la 28,8%, de la 31,5%, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,4%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a accelerat creşterea anuală până la 13,4%, de la 13,3%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,93%, după o creştere de 0,44%, conform raportului de la INS.
Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 1,24% în ultimele 12 luni, iar dacă această medie lunară se va menţine până la sfârşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 17,3% în decembrie 2022.
Dacă rata medie lunară din 2022, de 1,38%, se va menţine până la sfârşitul anului, atunci IPC va înregistra o creştere anuală de 17,8% în decembrie 2022.
În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna septembrie 2022 a scăzut cu 52,9% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2022, 13:41)
Pana la dobanzi real pozitive mai e, pana atunci nu se rezolva nimic in republica bananiera romania!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2022, 14:34)
Trebuie impozitare diferențiată a pensiilor mari și la salarii bugetari hair cut.
Altfel dobândi de peste 10 la suta vor duce la noi creșteri de venituri la ...bugetari și pensionarii speciali care vor baga in consum și dobânzile
Văd că nimeni nu spune .
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2022, 15:39)
Dobanzi peste inflatie fara crestere de venituri, pai ce ai facut daca cresti si dobanda si veniturile?! N ai facut nimic, huzureala pe bani ieftini a fost frumoasa, redresarea e dureroasa!
2. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 12.10.2022, 16:06)
Hiperinflatia va cauza in aceasta ordine: falimente, somaj, saracire, foamete.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de antonim în data de 13.10.2022, 08:53)
Atât doar că va fi deflație.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2022, 18:48)
Nu conteaza romanul de rand,
sa curga banii sí armele la Zelenski
4. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.10.2022, 23:20)
am citit cu interes articolul, multumesc pentru el.
subiect de gandire: industria din Romania a consumat in septembrie cu aproximativ 65% MAI PUTINE GAZE decat in aceeasi perioada a anului trecut.
asta inseamna industrie pe cale sa fie bagata in conservare.
vorbim de industria Romaniei.
tineti bine de bani ca in 3-6 luni Romania intra in incapacitate de plata.
sa aveti cash. si rezerve de apa/alimentare.
urmeaza ...marea resetare.
a clasei politice locale neocomuniste de dupa 1989.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 09:03)
in romania au mai fost perioada in care oamenii cumparau cu interes conserve si borcane cu etc direct de la producatori = perioada de deflatie prin productivitate; si au mai fost perioade in care oamenii isi faceau “conserve” (continutul) si borcanele la ei acasa = perioada de inflatie prin scadere productivitate (sau perioada cunoscuta si ca furturi de etc stocuri din fabrici sau magazine / aprozaruri / fabrici ).
Toate exact la intersectia dintre cresterea productivitatii urmata de cresterea veniturilor si busirea inflatiei data de scaderea productivitatii reale si stagnare sau scadere venituri reale.
s c cret
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2022, 23:38)
Dobanda scade ca asa vrea Isărescu.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 07:07)
Isărescu nu crede și cere scăderea dobânzilor. Parlamentarii măresc impozitele și taxele dar și propriile salarii. Va fi o iarna minunata.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 08:19)
Fara energie ieftina accesibila inflatia va continua....industria si agricultura nu are cum sa functioneze fara energie. Cu energie scumpa preturile se vor majora in continuare.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de antonim în data de 13.10.2022, 08:55)
Propagandiștii sovietici nu pricep că Rusia a profitat de mofturile UE de tranziție la energie verde. UE nu depinde energetic de Rusia. Șoc!!!! :)
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.10.2022, 11:12)
tineti minte o regula simpla 10X:
pentru fiecare procent de dobanda ridicat (costul banilor) puterea de cumparare a oamenilor scade cu 10%
s c cret