INFRINGEMENT PENTRU CĂ NU AM LEGIFERAT REZOLUŢIA BANCARĂ Propunerile BNR pentru salvarea băncilor prevăd şi bail-in-ul

Ţara noastră a primit un nou infringement de la Comisia Europeană (CE), de data aceasta pentru netranspunerea unei Directive europene care priveşte sistemul bancar.

CE a cerut, ieri, României şi altor zece state membre, printr-un aviz motivat, să implementeze Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.

Potrivit Comisiei, avem doar doar două luni la dispoziţie să aprobăm o lege care să prevadă reglementările UE în domeniu, altfel vom ajunge în faţa Curţii de Justiţie.

Analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că un astfel de proiect legislativ nu a fost aprobat până acum pentru că ar fi neconstituţional, acesta urmând să vizeze şi aplicarea bail-in-ului.

Domnul Blănculescu ne-a declarat: "Situaţia este foarte clară - în momentul în care va fi agreată formula europeană, eu, depunător, voi fi în poziţia în care mi se vor lua banii pentru salvarea băncii, prin bail-in, în loc ca statul să intervină (n.r. noua lege ar urma să conţină măsuri de salvare a băncilor cu probleme). Deponenţii au depus bani la bancă pentru a fi păstraţi, nu ca să îi ia instituţia respectivă.

Aşadar, aceşti bani reprezintă proprietatea deponentului, iar dacă se confiscă se încalcă dreptul la proprietate şi, deci, se încalcă constituţia. Acest lucru conduce la neconstituţionalitatea legii şi probabil că acesta este motivul pentru care nu a fost aprobat până acum un astfel de proiect".

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a confirmat că bail-in-ul este unul dintre instrumentele propuse în textul prin care urmează ca Directiva europeană să fie transpusă în legislaţia noastră.

Domnia sa ne-a precizat: "Există şi instrumentul numit bail-in în textul de lege, dar acest instrument va intra în vigoare de anul viitor, iar, la noi, ar funcţiona mai puţin decât în alte ţări, pentru că noi nu prea avem emisiuni de obligaţiuni ale băncilor, deţinătorii de astfel de emisiuni fiind printre cei care ar suporta pierderi, alături de acţionarii băncilor".

De asemenea, cei care au depozite de peste 100.000 de euro (suma maximă garantată) vor fi afectaţi în cazul unui bail-in.

Bogdan Olteanu ne-a mai explicat: "Rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale. Prin diverse mecanisme se încearcă salvarea lor. De exemplu se preiau active şi pasive dintr-o bancă şi se transferă către altă bancă, autoritatea publică înfiinţează o «carcasă» goală numită bancă punte şi în acea «carcasă» se introduc activele şi pasivele bune ale unei bănci, urmând ca activele rele, împreună cu acţiunile, să intre în insolvenţă, iar licenţa bancară să fie retrasă. Banca punte va fi administrată temporar, fiind în proprietate publică, după care va fi privatizată, în maxim trei ani, potrivit legii.

În România, noi am instituit banca punte şi alte câteva instrumente, iar CE şi PE au emis această Directivă, care ar fi urmat să fie transpusă până la finalul anului 2014".

Potrivit viceguvernatorului, se creează un cadru de reglementare pentru ca banca să-şi poată păstra sau recupera solvabilitatea şi să funcţioneze mai departe, să proceseze plăţi în continuare, să asigure stabilitatea financiară.

BNR a pregătit textul proiectului şi l-a trimis Ministerului Finanţelor Publice (MFP), care şi l-a însuşit şi l-a trimis spre avizare, ne-a precizat Bogdan Olteanu, care ne-a mai spus: "Acum, proiectul este în procedura de consultare, între Ministerul Justiţiei şi ceilalţi iniţiatori. Cei de la Ministerul Justiţiei au o problemă cu faptul că, practic, se ia banca de la proprietar şi se încalcă dreptul de proprietate.

Argumentul legiuitorului european este că vorbim despre o situaţie urgentă şi excepţională în care interesul general privind protecţia deponenţilor, funcţionării sistemelor de plăţi, stabilităţii financiare atârnă mai greu decât protecţia dreptului de proprietate al acţionarului".

Oficialul BNR recunoaşte că niciuna dintre opţiuni nu este ideală, subliniind, însă, că "prăbuşirea băncii ar afecta mai grav proprietatea unui număr mare de oameni, mai puţin calificaţi, decât proprietatea acţionarilor bancari, care, de regulă, sunt profesionişti".

În România, autoritatea de rezoluţie este Banca Centrală.

Reprezentanţii Comisiei Europene ne-au menţionat că avizul de ieri al CE reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement, primul pas fiind făcut în 29 ianuarie 2015, când Comisia a trimis tuturor statelor membre, mai puţin Germaniei şi Austriei, o scrisoare de notificare în care atrăgea atenţia ţărilor că nu sunt în conformitate cu transpunerea acestei Directive.

Sursele citate ne-au precizat: "Între timp, o serie de state au rezolvat problema, mai puţin cele 11 (România, Bulgaria, Cehia, Franţa, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Polonia şi Suedia) care au primit, acum, acest aviz motivat. Deşi procedura de infringement a început în ianuarie, strict juridic aceasta va fi demarată în momentul în care Comisia şi statele membre vor ajunge în faţa Curţii de Justiţie.

Cele 11 ţări nu au implementat deloc această Directivă europeană".

Directiva 2014/59/UE este un element central al uniunii bancare a UE, care a fost instituită în vederea creării unui sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare.

Economistul Aurelian Dochia este de părere că o procedură de infringement nu are consecinţe imediate şi grave, aceasta reprezentând o atenţionare că nu au fost realizate anumite lucruri.

"Practic, dacă o bancă se confruntă cu probleme şi nu face faţă obligaţiilor sale, trebuie să existe un mecanism care să asigure că nu este pus în pericol întregul sistem financiar, că debitorii sunt protejaţi, autorităţile luând măsuri pentru salvarea băncii respective, în cadrul procedurii, un cuvânt greu avându-l BNR. Indiferent care vor fi soluţiile - restructurare, vânzare de active etc., până la lichidare -, cadrul va trebui să fie foarte bine stabilit de la început. Este vorba despre acel Mecanism Unic de Rezolţie (MUR), pe care autorităţile trebuie să îl creeze".

În opinia domniei sale, ar trebui "să cântărim bine" dacă să intrăm sau nu în Uniunea Bancară, pentru care MUR reprezintă un element esenţial.

Din 2008, CE a adoptat un număr de măsuri care să asigure stabilitatea sistemului bancar. Directiva a fost aprobată în primăvara anului 2014, ca să ofere autorităţilor un cadru naţional eficient pentru gestionarea situaţiilor în care se află băncile cu probleme, precum şi un cadru de cooperare care să se adreseze băncilor cu probleme prezente în mai multe ţări, menţionează Comisia Europeană, adăugând că autorităţile vor putea interveni în operaţiunile bancare, pentru ca instituţiile financiare să nu dea faliment.

În momentul în care toate normele Mecanismului Unic de Rezoluţie vor intra în vigoare, acestea vor fi aplicate băncilor din statele membre ale zonei euro şi din ţările UE care aleg să adere la Uniunea Bancară.

MUR este alcătuit dintr-o autoritate de rezoluţie la nivelul UE - Comitetul unic de rezoluţie şi un fond unic de rezoluţie, finanţat de sectorul bancar.