ING: FMI ar putea cere noi măsuri pentru corecţia deficitului bugetar

Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea cere, la următoarea misiune în România de la finele lunii octombrie - începutul lunii noiembrie, adoptarea de noi măsuri de corecţie a deficitului bugetar, consideră analiştii ING Bank România. "Probabilitatea unei asemenea evoluţii este destul de ridicată, întrucât ţintele actuale de deficit bugetar fixate de FMI se bazează pe o contracţie economică de doar 0,5%. În mod normal, orice revizuire a estimării privind evoluţia economiei ar trebui să fie urmată de revizuirea previziunilor de deficit bugetar. Totuşi, declaraţiile oficialilor indică faptul că ţinta nominală de deficit bugetar va rămâne cons­tantă", se arată într-un raport al analiştilor ING Bank România.

Potrivit Mediafax, economiştii notează că ţinta de deficit bugetar stabilită pentru finele primului semestru a fost atinsă, probabil prin majorarea arieratelor: "Autorităţile române nu au atins nicio ţintă privind arieratele. Acest lucru implică că nu au atins nicio ţintă de deficit bugetar".

Conform datelor provizorii publicate miercuri, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 18,2 miliarde lei, prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat, miercuri, că va cere FMI o nouă derogare de la obligaţia privind reducerea arieratelor, întrucât nu a reuşit să respecte ţinta convenită cu instituţia financiară internaţională nici în primul semestru, în condiţiile în care nu au reuşit niciodată să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

Pe de altă parte, analiştii ING comentează atragerea de către MFP a 1,213 miliarde de euro de pe piaţa internă, la o dobândă de 4,9% pe an. "Ca rezultat al licitaţiei, BNR va reduce probabil rata rezervelor minime obligatorii pentru valută de la 25% la 20% la şedinţa din 4 august şi nu excludem realizarea la o nouă emisiune în euro înainte de luna noiembrie, când ajunge la maturitate o altă emisiune de anul trecut, în valoare de 1,4 miliarde de euro", arată analiştii băncii.

Ei susţin că a plăti o dobândă de 4,9% pentru euro este echivalentul unui randament de peste 10% acordat pentru a atrage finanţare în lei, cu condiţia protejării împotriva ris­cului valutar.

"Dacă euro s-ar aprecia faţă de leu cu peste 2,5% în perioada iulie 2010 - iulie 2011, împrumuturile în lei la o dobândă de 7,5% ar fi mai ieftine decât finanţările în euro la randament de 4,9% (acest lucru ar însemna că rata de schimb ar fi peste 4,35 lei/euro la sfârşitul lunii iulie 2011)", se mai spune în raport.

Totodată, analiştii consideră "straniu" că o sumă atât de mare a fost atrasă în totalitate la un randament de 4,9%.

"Valuta va fi probabil schimbată la BNR şi, deoarece se va adăuga la lichiditatea de pe piaţă, ratele de dobândă la lei vor scădea probabil pe termen scurt. Acest fapt ar putea îmbunătăţi de asemenea cererea pentru titluri de stat pe termen scurt, dar ne menţinem viziunea potrivit căreia randamentele obligaţiunilor vor creşte peste 7% pe piaţa primară având în vedere riscurile inflaţionis­te şi fiscale alături de probabila tensiune politică", mai spun analiştii ING Bank România.