Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică a fost în trimestrul IV din 2020 de 16.526.600 locuri, cu 16,9% mai mică decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, informează Agerpres.
În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile au deţinut o pondere de 58%, pensiunile agroturistice 15,2%, pensiunile turistice 12,7%, vilele turistice 4,4%, hostelurile 3,6%, motelurile 3,2%, cabane turistice 1,8% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 1,1%.
Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 46,2% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (33,8%), cu 2
stele (12,3%), cu 5 stele (6,4%), cu o stea (1,2%) şi de cele neclasificate (0,1%).
Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţine judeţul Braşov cu 13,3%, urmat de municipiul Bucureşti cu 9,5%, judeţul Prahova cu 5,5%, judeţul Vâlcea cu 5%, judeţul Cluj cu 4,5%, judeţul Bihor cu 4,2%, judeţele Constanţa şi Suceava (fiecare cu câte cu 4%).
Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în ultimul trimestru al anului trecut fost de 1.173.600, din care 1.113.700 sosiri ale turiştilor români (94,9%) şi 59.900 sosiri ale turiştilor străini (5,1%). Comparativ cu trimestrul IV 2019, numărul total de sosiri a scăzut cu 58,4%, numărul de sosiri ale turiştilor români înregistrând o reducere cu 50,6%, iar cel al turiştilor străini cu 89,4%.
Pe categorii de clasificare, din numărul total de sosiri, 52,9% dintre turişti români cazaţi au fost înregistraţi în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, urmând cele cu 4 stele (28%), cu 2 stele (13,2%), cu 5 stele (3,9%), cu o stea (1,8%) şi cele neclasificate pe stele (0,2%).
Sosirile în hoteluri au reprezentat 63,6% din numărul total de sosiri, 62,2% reprezentând sosiri turişti români cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri români şi
89,2% sosiri turişti străini cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri străini. Turiştii străini care s-au cazat în hoteluri au ales categoriile de 4 şi 3 stele, în proporţie de 77,7%.
Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în trimestrul IV 2020, a fost 2.369.400, din care 2.227.000 înnoptări turişti români (94%) şi 142.400 înnoptări turişti străini (6%). Comparativ cu ultimele trei luni din 2019, numărul total de înnoptări a scăzut cu 60,3%, numărul de înnoptări ale turiştilor români a înregistrat o diminuare cu 53,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 87,6%.
Pe categorii de clasificare, 52,6% din totalul înnoptărilor au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, 26,5% în cele cu 4 stele, 15,1% în structurile cu 2 stele, 4% în cele cu 5 stele,1,5% cu o stea şi 0,3% în structurile neclasificate.
Cea mai mare parte a sosirilor turiştilor străini (82,2%), înregistraţi în trimestrul IV 2020, a provenit din ţări situate în Europa (82,1% din totalul înnoptărilor turiştilor străini). Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, au avut ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare turistică în funcţiune şi în total sosiri şi înnoptări.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în trimestrul IV 2020, a scăzut cu 15,7 puncte procentuale faţă de perioada octombrie - decembrie 2019. Acesta a fost de 14,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la spaţii de cazare pe nave 29,6%, hoteluri 16,6%, popasuri turistice 14,4%, vile turistice 13,2%, pensiuni turistice 11,6%, pensiuni agroturistice 11,1%, hosteluri 10,8%, cabane turistice 10,7%, moteluri 10,3% şi sub 8% la celelalte tipuri de structuri de primire turistică.
Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare (24,2%) în zona turistică "staţiuni balneare". Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Covasna (24,5%), Caraş Severin (20,2%), Bihor (19,2%), Vâlcea şi Brăila (fiecare cu câte 18,8%), Iaşi (18,7%), Galaţi (18,6%), Suceava (17,6%), Mehedinţi (17,1%), Vaslui (16,7%), Prahova (16,4%), Timiş (15,6%), Braşov (15,5%), Mureş (15,3%), Bacău (14,3%), Arad şi Bistriţa Năsăud (fiecare cu câte 14,1%), potrivit Agerpres.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2021, 22:08)
Ins avem o problema cu modul de raportare a somajului!!!
Romania spune 5 si cv iar IMF spune 8 din datele lor!
Cine minte? Cine ce declara... ce indicatori si ce U-uri se considera?
U1, U2, U3, U4, U5, U6...?
Eu stiam ca de fel se declara U3! Dar mai exista situatii cand se declara U2 ca sa dea mai bine la public.
IMF ce U o fi folosit?
Ca nici la aia nu arata care indicativ este in grafic.
Banuiesc ca U4- sau U5.. pe acolo!
Oricum avem anticipatie exploziva de somaj intre persoanele cu varste 20-25 ani!!!!
Simultan cu isitul la pensie si cu copii nascuti => deci presiune mare pe buget! in timp ce productivitatea reala scade in piata!
PS: deci pe bazele IMF anticipez clar ca in Romania pana in decembrie 2021 se ajunce la 7-8% declarat somaj! (mult - foarte mutl in raport cu populatia muncitoare din tara).
Sa mai pariez ca o bubuie pana la 12% pana in decembrie 2023 (asta in functie de cum o joaca gov, caci nu ii vor declara pe toti neproductivit; daca se adupta venitul minim garantat atunci nu ii vor mai trece ca "neproductivi" cum a facut China, Singapore si alte tari ca sa nu cada sandramaua.
semnat comenturi "cretine"