INS: Peste 65.000 de unităţi sanitare au funcţionat în anul 2021

Spitalele din România au tratat în 2021 un număr de 2,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 35.000 de cazuri mai mult faţă de anul 2020, arată datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit Agerpres.

Conform INS, în anul 2021 au funcţionat peste 65.000 de unităţi sanitare, iar unui medic (exclusiv medic stomatolog) i-au revenit,

în medie, 279 locuitori.

Totodată, pentru tratarea pacienţilor COVID-19 au fost alocate 17.629 de paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1.435 paturi în secţiile ATI.

"În anul 2021, activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii a fost marcată de evoluţia pandemiei de Covid-19 şi, în consecinţă, de măsurile autorităţilor centrale şi locale pentru prevenirea răspândirii virusului", precizează sursa citată.

În aceste condiţii, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 65.000 de unităţi sanitare (53.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu circa 2.000 de unităţi mai multe decât în anul anterior.

"Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2021, de: 543 spitale, faţă de 535 spitale în anul 2020; 160 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai mult cu 10 unităţi faţă de anul precedent; aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.276 unităţi mai multe decât în anul 2020; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 527 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 182 cabinete faţă de anul 2020", se menţionează în raportul INS.

Totodată, reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 97 de unităţi faţă de anul 2020.

Dintre cele 703 de spitale, centre de sănătate cu paturi de spital şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2021, numai 350 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 272 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

"Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.300 de cabinete comparativ cu 4.100 de cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban", precizează INS.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente - parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii - este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

"În timp ce, în anul 2021, în mediul urban au funcţionat 12.900 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 20 ori mai mic (numai 646 cabinete), numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 17 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban", arată studiul.

În anul 2021, la 10.000 locuitori, în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,7 cabinete medicale independente de specialitate (faţă de 0,6 în anul 2020) comparativ cu 12,5 cabinete în mediul urban (11,3 cabinete în anul 2020).

Cele 703 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2021, de 135.100 de paturi pentru internare continuă (124.900 de paturi în mediul urban şi 10.200 de paturi în mediul rural) şi de 9.900 paturi de spital pentru internare de zi (numai 410 paturi în mediul rural). În 2021,

spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare continuă unui număr de 2,7 milioane pacienţi şi servicii de internare de zi unui număr de 3,6 milioane pacienţi, cu 500.000 de pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2020 când au fost trataţi 5,8 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (133.000 de paturi, reprezentând 91,4%) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,7%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

În anul 2021, prin Ordinul ministrului sănătăţii 434 din 26 martie 2021 privind aprobarea Planului de măsuri privind organizarea spitalelor şi a unităţilor de dializă în contextul pandemiei de Covid-19, a fost reorganizată o reţea de unităţi care să asigure asistenţa medicală pacienţilor confirmaţi pozitiv sau suspecţi cu Covid-19.

În funcţie de evoluţia numărului de cazuri a fost necesară redimensionarea numărului de paturi atât pentru internarea continuă cât şi pentru secţiile de ATI.

Conform sursei citate, aceste măsuri au făcut ca activitatea şi resursele spitalelor să fie puternic influenţate, structura paturilor pe specialităţi fiind unul dintre indicatorii relevanţi pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităţilor spitaliceşti.

Astfel, un număr de 17.629 paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienţilor Covid-19, reprezentând 13,1% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecţioase, reprezentând 23,6% din totalul paturilor Covid-19 (68,9% din totalul paturilor alocate acestei specialităţi) şi către specialitatea pneumologie, reprezentând 12,7% din totalul paturilor Covid-19 (26,7% din totalul paturilor alocate acestei specialităţi).

În cadrul secţiilor de ATI a fost alocat un număr de 1435 paturi pentru pacienţi cu Covid-19, reprezentând 8,1% din totalul paturilor COVID-19 (24,9% din totalul paturilor ATI).

Sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activităţii de îngrijire a pacienţilor Covid-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate Covid-19 aparţinând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienţilor Covid-19 cu 282 de paturi de îngrijire continuă.

Durata medie de internare a fost, în 2021, de 7,7 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 10,6 zile/pacient.

Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 182,3 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 151,4 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 25,6 zile/pacient în cele două sanatorii

specializate.

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2021, sistemul de sănătate a dispus de 68.800 de medici, în creştere cu 3.000 de medici faţă de anul 2020; de 20.000 medici stomatologi, în creştere cu 1.500 medici stomatologi faţă de anul 2020; de 21.500 farmacişti, în creştere cu 2.000 farmacişti faţă de anul precedent; de 155.600 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 2.900 faţă de anul 2020 şi de 76.100 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 2.100 faţă de anul 2020. În anul 2021, au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat un număr de 2.400 fiziokinetoterapeuţi (cu 200 mai mulţi faţă de 2020) şi 18.000 asistenţi medicali cu studii superioare (cu 1.200 mai mulţi faţă de 2020).

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor stomatologi fiind de 70,6%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciştilor de 89,8%.

În anul 2021, faţă de anul 2020, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 3.020, din care, 2.080 medici rezidenţi (68,9%), cele mai evidente creşteri fiind direct corelate cu pandemia de Covid-19 şi evidenţiate de creşteri ale numărului de specialişti în principalele specialităţi medicale implicate în tratamentul pacienţilor Covid-19 şi în activităţile de gestionare a răspândirii virusului.

Specialităţile medicale cu rol important în gestionarea pandemiei Covid-19 care au înregistrat creşteri ale numărului de medici, în anul 2021 faţă de anul 2020, au fost: boli infecţioase unde numărul medicilor a crescut cu 14,3%, pneumologie cu o creştere de 11,9%, anestezie şi terapie intensivă cu o creştere de 8,7%, epidemiologie cu o creştere de 8,6% precum şi specialităţile sănătate publică şi management cu o creştere de 14,6% şi igienă cu o creştere de 19,0%.

Totodată, distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban. În anul 2021, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar.

Astfel, în mediul rural, au revenit de 10 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,7 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 7 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban.