INS: Resursele de muncă erau, la începutul anului 2020, de aproape 12,2 milioane persoane

Resursele de muncă erau, în ianuarie 2020, de 12.198.300 mii persoane, reprezentând 63,1% din populaţia totală a ţării, ponderea majoritară fiind deţinută de bărbaţi (52,5%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, transmite Agerpres.

În 2019, populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru deţinea o pondere de 95,2% în totalul resurselor de muncă. Proporţia bărbaţilor o depăşea pe cea a femeilor cu 7 puncte procentuale. Persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezentau 4,8% din resursele de muncă. În cadrul acestei categorii, femeile erau majoritare (67,4%).

La 1 ianuarie 2020 populaţia ocupată civilă a fost de 8.492.600 persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă (proporţia persoanelor ocupate în resursele de

muncă) a fost de 69,6%. Rata ocupării la persoanele de sex feminin a fost de 67,2%, mai redusă cu 4,6 puncte procentuale comparativ cu rata ocupării la bărbaţi (71,8%).

"Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate civile, în anul 2019, au fost cele de: sănătate şi asistenţă socială (79,3%), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (71,5%), hoteluri şi restaurante (59,5%), administraţie publică şi apărare (58,6%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (56,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (51,4%) şi comerţ cu ridicata şi amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (51,1%). Bărbaţii ocupaţi au predominat în toate celelalte activităţi economice, deţinând proporţii covârşitoare în activităţile transport şi depozitare (84,5%), construcţii (84,3%) şi de industrie

extractivă (83,3%)", precizează INS.

Repartizarea populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţiază că activităţile neagricole deţineau o pondere de 79,4%, în serviciile comerciale şi sociale lucrau 48,6% din persoanele ocupate, iar în industrie şi construcţii 30,8%.

Pe de altă parte, repartizarea populaţiei ocupate civile pe forme de proprietate evidenţiază o pondere a persoanelor ocupate în sectorul privat (83,3%) de 5,6 ori mai mare decât cea a persoanelor ocupate în sectorul public (14,8%). După forma de proprietate a unităţilor în care lucrau, bărbaţii deţineau ponderea majoritară în populaţia ocupată civilă din sectorul mixt (62,3%) şi privat (57,0%). În schimb, femeile erau preponderente în unităţile publice (61,9%).

Salariaţii au continuat să deţină cea mai mare pondere (64,5%) în totalul populaţiei ocupate civile. Aceştia au predominat în servicii sociale (96,6%), servicii comerciale (79,5%) şi industrie şi construcţii (71,8%).

Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocupare a forţei de muncă, la sfârşitul anului 2019, era de 257.900 persoane în scădere cu 10,7% faţă de anul precedent. Rata şomajului înregistrat (calculată prin raportarea numărului de şomeri înregistraţi la populaţia activă civilă) la nivelul ţării era de 2,9% la sfârşitul anului 2019, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (3,3% în decembrie 2018).

Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de persoane neincluse în populaţia activă au reprezentat 28,3% din totalul resurselor de muncă. În această categorie de populaţie s-au regăsit 3.447.800 persoane. Dintre acestea femeile au fost preponderente (51,6%). Elevii şi studenţii la cursurile de zi reprezentau 26,1%.

Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare a reliefat faptul că regiunea Nord - Est asigur 16% din resursele de muncă ale României, populaţia în vârstă de muncă reprezentând 16,1% din populaţia în vârstă de muncă pe ţară. regiunea Sud - Muntenia dispunea de 14,7% din resursele de muncă ale ţării, cu o populaţie în vârstă de muncă de 1.769.900 persoane, respectiv 14,8% din populaţia în vârstă de muncă a ţării şi regiunea Nord - Vest de 13,3% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,4% din populaţia în vârstă de muncă.

Cea mai mare rată de ocupare a resurselor de muncă a fost de 90,4% şi a revenit regiunii Bucureşti - Ilfov. Dintre celelalte regiuni, valori mai ridicate s-au înregistrat în regiunile Nord - Vest (73,6 %), Centru (73,0%), şi cele mai scăzute în regiunile Nord - Est (58,5%) şi Sud - Muntenia (62%).

În toate regiunile, rata de ocupare a înregistrat valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin comparativ cu cele de sex feminin. Ecartul dintre ratele de ocupare pentru cele două sexe a avut valori cuprinse între 9,2 puncte procentuale (regiunea Centru şi regiunea Vest) şi 0,5 puncte procentuale (regiunea Nord - Est).

Din distribuţia populaţiei ocupate civile pe regiuni de dezvoltare, se observă că în regiunea Bucureşti - Ilfov se concentra cea mai mare proporţie a persoanelor ocupate (16,8%), iar în regiunea Sud - Vest Oltenia cea mai mică proporţie (9,2%

Analiza structurii populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate evidenţiază că în regiunile Nord - Est şi Sud - Vest Oltenia s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activităţile agricole (30,6% şi 30,3%). Industria şi construcţiile concentrau 37,1% în regiunea Centru şi 35,4% în regiunea Vest , din persoanele ocupate. În servicii îşi desfăşurau activitatea peste 40% din persoanele ocupate din regiunile: Vest (46,6%), Centru (46,2%), şi Bucureşti - Ilfov unde această proporţie a atins nivelul de 72,9%.

La 1 ianuarie 2020, cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile a fost constituită din salariaţi în regiunile Bucureşti - Ilfov (85,8%), Vest (67,9%) şi Centru (66,4%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Nord - Est (54%), Sud - Vest Oltenia (54,2%) şi Sud - Muntenia (55,9%).

Ponderea patronilor în totalul populaţiei ocupate civile depăşea ponderea pe ţară (1,7%) în regiunea Vest (2,2%) şi regiunile Sud- Vest Oltenia (2,0% ) şi Sud - Est (1,9%).

Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi au deţinut ponderi importante în populaţia ocupată civilă a regiunilor Nord - Est (30,0%, respectiv 14,4%) şi Sud - Vest Oltenia (29,7%, respectiv 14,1%).

La sfârşitul anului 2019, regiunea Nord - Est deţinea 19,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi, urmată de regiunile Sud - Vest Oltenia (16,7%) şi Sud - Est (16,1%). Cea mai mică pondere a revenit regiunii Vest (5,4%) cu 14.000 şomeri.

Rata şomajului înregistrat, la 31 decembrie 2019, a atins cea mai ridicată valoare în regiunea Sud-Vest Oltenia (5,2%), iar cea mai mică în regiunea Bucureşti - Ilfov (1,1%).

Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă au reprezentat pentru regiunile Nord - Est şi Sud - Muntenia 38,9% şi respectiv 35,8% din totalul resurselor de muncă ale regiunii. Femeile au deţinut ponderi majoritare în totalul populaţiei în pregătire profesională şi alte categorii ale populaţiei în vârstă de muncă în majoritatea zonelor ţării: 57,5% în regiunea Bucureşti - Ilfov, 56,9% în regiunea Centru, 56,3% în regiunea Vest şi 56,1% în regiunea Nord - Vest.