Oamenii de ştiinţă reuşesc să cucerească "noi teritorii" graţie inteligenţei artificiale. Printr-un proces de învăţare mecanică, un sistem de inteligenţă artificială bazat pe o reţea neuronală a învăţat să recunoască obiectele în cele mai slabe condiţii de iluminare.
Oamenii de ştiinţă de la MIT au dezvoltat o procedură prin care o reţea neuronală poate depista şi recunoaşte pe întuneric obiectele, dezvoltând un sistem care ar putea avea aplicaţii într-o mulţime de domenii.
AI-ul a fost antrenat să caute modele transparente în imagini întunecate, dându-i să proceseze peste 10.000 de fotografii făcute în lumină mult redusă, cu mult zgomot şi focalizare proastă. În acelaşi timp, AI-ul a procesat şi versiunile făcute în lumină bună a acelor obiecte pentru a putea să le recunoască.
Inteligenţa artificială a reuşit astfel să depisteze obiectele în întuneric şi a putut chiar să creeze o versiune deformată a acestora. Următorul pas a fost să înveţe să reproducă imaginea şi obiectele depistate pentru a fi recunoscute de om. Tot prin învăţare mecanică, AI-ul a putut să facă legătura între obiectele aflate în focus şi aceleaşi obiecte blurate sau mişcate în fotografii. Astfel, a reuşit să treacă de la imaginea deformată obţinută în prima etapă, la o variantă care arată un obiect fotografiat în condiţii normale, aflat în focus. Practic, tehnica a permis AI-ului să creeze o fotografie pe zi a unei imagini făcute noaptea, astfel încât obiectele să fie cât se poate de vizibile cu ochiul liber. Cele mai apropiate implementări în practică a acestei tehnologii ar putea viza fotografia, inclusiv cea din astrologie, acolo unde sunt fotografiate obiecte cereşti în condiţii foarte slabe de iluminare în multe dintre cazuri.
Însă, oamenii de ştiinţă de la MIT se vor concentra pe medicină, acolo unde această tehnologie ar putea ajuta la fotografierea materialului biologic fără substanţa contrast folosită în prezent sau radierea care poate crea probleme anumitor pacienţi.