INTERESE MARI PE ARIILE PROTEJATE "Legea hidrocentralelor", pe masa Curţii Constituţionale

Legea privind modificarea şi completarea art.56 indice 1 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin care sunt deblocate mai multe proiecte privind construcţia unor hidrocentrale, va fi analizată, astăzi, de către Curtea Constituţională a României (CCR), din punct de vedere al respectării normelor prevăzute în actul fundamental al ţării.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost depusă de parlamentarii Uniunii Salvaţi România, imediat după ce proiectul legislativ a fost adoptat în 23 martie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, după ce în 14 martie a trecut de plenul Senatului.

Prin implementarea actului normativ ar urma să fie deblocate lucrările la hidrocentralele Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra (ultimele două situate pe Valea Jiului), obiective care ar putea să fie finalizate în curând. Punerea în funcţiune a celor trei hidrocentrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale. Potrivit textului legii adoptată de Parlament, pot fi deblocate construcţiile unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate pentru a proteja mediul şi care se aflau într-un stadiu de finalizare de peste 60%.

Legea a fost contestată vehement de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului, care au susţinut că ţara noastră riscă declanşarea unei noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, prin prisma faptului că numeroase specii de peşti şi din fauna şi flora zonelor respective vor avea de suferit în urma realizării respectivelor hidrocentrale.

"Actul normativ implică distrugerea singurului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti (Jiul), precum şi a o serie de alte râuri de munte extrem de valoroase ecologic şi peisagistic (precum Răstoliţa, Valea Bradului, Ilva Mare, Bistra, Bratcu etc.. Noua lege a fost votată în lipsa unei evaluări a impactului propunerii legislative, cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a dreptului european. (...) Aceste râuri sunt sacrificate pentru o producţie de energie electrică extrem de redusă şi pe deasupra sporadică (hidrocentralele de pe Jiu nu ar funcţiona mai mult de jumătate din an). Sunt râuri care oferă servicii ecosistemice infinit mai mari decât avantajul economic obţinut prin exploatarea lor hidroenergetică. PSD, PNL, UDMR şi AUR s-au înţeles să slujească interesele private. Băieţii deştepţi din energie sunt acum în culmea fericirii. Vor primi iar contracte de milioane de euro cu statul, ca să termine nişte hidrocentrale vechi şi ilegale", arătau într-un comunicat de presă comun organizaţiile Bankwatch România, Agent Green, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Declic şi Greenpeace.

Mai mult, reprezentanţii Agent Green au transmis un "ultimatum" preşedintelui Klaus Iohannis, înainte de promulgarea legii, susţinând că actul normativ este anti-european şi neconstituţional.

"Este de datoria Preşedintelui să corecteze corupţia şi reaua credinţă din Parlamentul României şi de la Ministerul Mediului. În caz contrar, Agent Green va depune, ca şi în cazul exploatărilor forestiere abuzive, o nouă plângere la Comisia Europeană pentru a declanşa infringementurile necesare", a transmis Agent Green, într-o postare pe Facebook.

• Dispute pe tema legii între USR şi PSD

Actul normativ nu a mai ajuns la promulgare, deoarece a fost atacat la CCR de parlamentarii USR.

"Recunoaştem necesitatea de a creşte producţia de energie, dar modalitatea aleasă este greşită, pentru că ariile protejate au fost făcute conform a două directive europene. Poziţia Comisiei Europene e clară în privinţa acestor tipuri de proiecte, existând doar trei posibilităţi de declasificare a ariei naturale protejate: să se poată face dovada erorii ştiinţifice la data instituirii, să existe o evoluţie naturală a habitatelor şi proiectele se referă la sănătatea şi siguranţa publică. Scopul actualei modificări legislative este de a legaliza două proiecte fără autorizaţie de mediu în Parcul Naţional Călimani şi Parcul Naţional Valea Jiului", a spus Dragoş Popescu, senator din partea USR.

Colegul său de partid, Cristian Bordei, a susţinut recent că lucrările la hidrocentralele respective au fost oprite de instituţiile statului care la vremea respectivă erau conduse de oamenii actualei majorităţi parlamentare PSD-PNL-UDMR, care nu îndrăznesc să îşi asume emiterea autorizaţiilor de mediu.

"Problema este modalitatea aleasă pentru deblocare, adică decuparea unor arii naturale de sub efectul legii, ceea ce constituie un precedent periculos. Modalitatea mai potrivită de abordare a proiectelor ar fi fost ca acele instituţii ale statului care au hotărât instituirea ariilor protejate, dacă au făcut-o în mod greşit, să vină cu un studiu ştiinţific din care să rezulte încadrarea greşită şi să se ridice încadrarea respectivă. Sau să fie analizat proiect cu proiect, nu să decidem noi din pix, fără nicio expertiză ştiinţifică scoaterea acelor zone din ariile protejate", a precizat Cristian Bordei.

Faţă de criticile formulate de organizaţiile neguvernamentale, senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economică, Industrii şi Servicii, şi iniţiator al actului normativ, a spus:

"Haideţi să privim lucrurile în mod responsabil şi să nu mai luăm în calcul diferite interese, pentru că nu mai am nicio îndoială că poziţiile unor asociaţii şi fundaţii sunt categoric interesate. Să vii să spui în faţa Parlamentului că o investiţie în care s-au băgat 200 milioane euro trebuie demolată, bombardată, ca să eliberăm acea zonă din aria protejată, mi se pare mult peste capacitatea de înţelegere a oricui. Aceleaşi ONG-uri sunt şi împotriva centralelor nucleare de tip SMR. Atât timp cât ai în Valea Jiului o hidrocentrală construită în proporţie de 95%, care are şi sisteme de automatizare, să abandonezi un asemenea proiect hidroenergetic când astăzi importăm energie electrică produsă pe cărbune din Bulgaria şi Ucraina, ar fi o mare prostie din partea noastră".

Senatorul Daniel Zamfir a precizat că este prioritar să deblocăm aceste proiecte de investiţii, mai ales că actuala criză energetică ne-a demonstrat că suntem într-o situaţie foarte grea.

"Nu putem abandona proiecte de peste 350 milioane euro, din banii românilor, mai ales acum când avem atât de multă nevoie de creşterea capacităţii de producţie de energie ieftină şi curată.

Vor fi reluate rapid şi finalizate următoarele investiţii majore:

- Răstoliţa - hidrocentrală realizată în proporţie de 92%, la care s-au cheltuit peste 200 milioane euro şi care poate produce peste 9000 MWH/lună

- Valea Jiului - hidrocentralele Bumbeşti - realizată 90%, Dumitra-realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 milioane euro şi care pot aduce în sistem peste 21.000 de MWH/ lună", a afirmat recent senatorul social-democrat Călin Mătieş.

Conform actului normativ, numai pentru Răstoliţa şi Bumbeşti-Jiu statul român a cheltuit 350 milioane euro, investiţii care mai au un pic să fie finalizate şi să producă energia electrică de care avem nevoie.