ÎNTR-UN AN Economia "neagră" a produs pierderi de 40 de miliarde de euro la stat

Veniturile din afacerile ilegale în ţara noastră reprezentau 28,4% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut, în uşoară scădere faţă de 2011, când se estima un nivel de 30% din PIB, potrivit unor estimări ale Comisiei Europene, citate într-un raport al Consiliului Europei publicat ieri.

"Conform estimărilor Comisiei Europene, în România, procentajul economiei subterane în anul 2011 reprezenta 30% din PIB (în 2013 procentajul scăzuse la 28,4%), ceea ce corespundea unor pierderi de 40 de miliarde de euro generate prin fraude economice şi evaziune fiscală", se arată în raportul elaborat de Comitetul de experţi privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului al Consiliului Europei (MONEYVAL).

Acest organism cere autorităţilor române să se ocupe de probleme importante privind instituţii cheie din această arie, mai ales din unitatea analizei informaţiilor financiare şi a autorităţilor de supraveghere, respectiv rezultatele aplicării de norme, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit raportului, în 2012, numărul fraudelor economice a fost de 41.820, faţă de 39.124 în 2011 şi 34.730 în 2008.

Numărul cazurilor de evaziune fiscală s-a dublat din 2008 până în 2012. Astfel, în 2008 s-au înregistrat 12.579 de cazuri de evaziune fiscală în ţara noastră, iar în 2012 numărul de cazuri a ajuns la 25.586. Însă, pentru anul 2012, raportul arată o uşoară scădere a numărului cazurilor de evaziune faţă de 2011, când au fost înregistrate 29.077 de cazuri.

Raportul notează că pericolul este agravat de faptul că ţara noastră este plasată la graniţa estică a Uniunii Europene şi are o lungă frontieră terestră, fluvială şi maritimă cu trei ţări care nu sunt membre UE, dar şi unul dintre cele mai mari porturi europene. Diferenţa mare de preţ între ţările membre UE şi cele din afara Uniunii pentru produsele accizabile a făcut foarte profitabilă contrabanda cu astfel de bunuri şi reprezintă un stimulent important pentru infractori. Paguba produsă anual în ţara noastră numai din contrabanda cu ţigări este estimată la aproximativ 400 de milioane de euro.

Numărul celor puşi sub acuzare în 2012 pentru contrabandă a crescut cu 184% faţă de 2007, ajungând la 879. Potrivit raportului Consiliului, această tendinţă se explică şi prin creşterea ratei de detectare a cazurilor de contrabandă, care au crescut de la 2.624 în 2011 la 2.714 în 2012.

În privinţa uzului de fals, numărul acestor cazuri a înregistrat o uşoară creştere în 2012 faţă de anul anterior, de la 13.680 la 13.829, dar s-a redus faţă de 2008, când au fost în număr de 14.979.

În 2012, numărul de cazuri de furt înregistrat în România a fost de 273.962, în creştere semnificativă faţă de cele 186.974 de cazuri înregistrate în 2008.

Numărul cazurilor de trafic de droguri a fost în 2012 de 5.916, în creştere faţă de cele 4.226 de cazuri din anul anterior, iar cel al traficului de arme a rămas relativ constant în 2012 faţă de 2011, de 1.162, respectiv 1.146.

Atât în 2011, cât şi 2012 s-au înregistrat câte şase cazuri de achiziţionare ilegală de substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase.

• Experţii europeni: "Faceţi şi anchete financiare, pe lângă cele penale"

România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi de a confisca averile ilicite, însă autorităţile abilitate trebuie să desfăşoare, în manieră proactivă, anchete financiare simultan cu investigarea faptelor penale prin care se generează venituri ilegale, apreciază experţii.

De asemenea, ţara a sporit numărul de investigaţii, puneri sub acuzare şi condamnări pentru infracţiunile din sfera spălării banilor. Totuşi, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a soluţiona deficienţele structurale referitoare la procesele judiciare şi la consolidarea legii, mai arată experţii europeni, citaţi de hotnews.

Potrivit Biroului Procurorului General al României, riscul manifestării fenomenului spălării banilor este ridicat întrucât nivelul averilor ilicite generat în România este semnificativ, ajungând la o proporţie substanţială din PIB.

Se estimează că în aproximativ 80% dintre cazurile de generare a averilor ilicite sunt implicate grupuri organizate, ceea ce creşte probabilitatea ca spălarea banilor să ia forma unor activităţi sistematice.

Averile ilegale străine aduse în România pentru a fi "spălate" constituie o altă ameninţare semnificativă. Mulţi indicatori sugerează că România este atractivă pentru bandele de criminalitate organizată şi pentru evazioniştii fiscali. Aceasta este şi urmare a poziţiei strategice a ţării la graniţa estică a UE, dar şi pentru că este parte a rutei balcanice şi a celei euro-asiatice. Informaţiile disponibile arată că membri ai grupurilor organizate din foste republici sovietice şi din Italia investesc în active din România. Deşi România nu este un centru financiar major şi expunerea sa la averile ilegale străine este limitată, acesta este un domeniu de interes pentru autorităţile române. Riscul legat de averile ilegale străine este determinat inclusiv de faptul că România are o valoare ridicată de active bancare ale filialelor şi subsidiarelor străine - indică documentul citat.

Experţii MONEYVAL au, de asemenea, o serie de îngrijorări referitoare la eficienţa şi consistenţa combaterii spălării banilor şi contracarării finanţării terorismului, precum şi la aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor specifice de către autorităţile de supraveghere abilitate. În plus, ei consideră că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta că mecanismul de coordonare naţional în vigoare revizuieşte periodic sistemul românesc de combatere a spălării banilor şi de contracarare a finanţării terorismului.

"Cooperarea oficială şi informală din partea autorităţilor abilitate pare să se desfăşoare într-o manieră eficientă, dar rămân de soluţionat o serie de deficienţe referitoare la cadrul juridic pentru cooperare internaţională între autorităţile de supraveghere româneşti şi cele similare din alte ţări'', mai menţionează raportul.

Raportul analizează situaţia la momentul celei de-a patra vizite de evaluare în România, efectuată de experţii MONEYVAL în perioada 27 mai - 1 iunie 2013.