ÎNTR-UN MEMORIU ÎNTOCMIT CA REACŢIE LA SCRISOAREA ARB ADRESATĂ PREŞEDINŢIEI Împrumutaţii în CHF solicită promulgarea de urgenţă a Legii dării în plată

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) solicită preşedintelui Klaus Iohannis promulgarea de urgenţă a Legii dării în plată, în cadrul unui memoriu întocmit ca reacţie la scrisoarea prin care băncile l-au rugat, săptămâna trecută, pe şeful statului să conteste legea la Curtea Constituţională a României (CCR).

O eventuală contestare a Legii dării în plată la CCR nu ar aduce decât o întârziere nejustificată a intrării ei în vigoare, "având în vedere că instituţiile bancare o vor trimite oricum pentru validare la Curte, prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în instanţă - au declarat public acest lucru", consideră GCCC. Acesta continuă: "Diferenţa ar fi că, în acest caz, plăţile către bancă (ratele lunare) vor fi suspendate până la finalizarea procesului de transfer de proprietate al bunului către bancă, astfel că, după validarea legii de către Curtea Constituţională, aceşti bani vor rămâne în buzunarul debitorului şi îi vor da şansa unui nou început".

Debitorii spun că este vital că demararea acestui transfer de proprietate să nu mai fie întârziată şi să poată fi pusă în aplicare cât mai repede cu putinţă.

Semnatarii memoriului apreciază: "Legea a fost amendată la recomandările Preşedintelui, care a cerut reexaminarea de către Parlament: s-a eliminat programul Prima casă; se dispune suspendarea plăţilor de la momentul notificării, nu de la momentul depunerii cererii de către debitor; termenele fixe de judecată au fost înlocuite de noţiuni precum «în regim de urgenţă», «cu celeritate» pentru evitarea disfuncţionalităţii instanţelor; s-au detaliat explicit tipurile de credite intrate sub incidenţa legii - atât cele ipotecare, cât şi cele de nevoi personale cu ipotecă.

S-a ţinut cont de punctul de vedere al Guvernului prin înlocuirea sintagmei «persoană fizică» cu cea de «consumator», excluzându-i astfel din rândul beneficiarilor legii pe cei care au contractat credite în scop de afaceri şi nu pentru construcţia şi/sau achiziţionarea unei locuinţe. Astfel, legea s-a delimitat de ideea de instrument al speculanţilor imobiliari, idee vehiculată cu insistenţă de sistemul bancar şi, în general, de toţi opozanţii legii.

De asemenea, pe lângă eliminarea programului Prima Casă, lucru cerut şi de preşedinte, s-a introdus un plafon valoric referitor la suma acordată, de 250.000 de euro, restrângându-se astfel plaja de credite prin eliminarea celor de valoare mare, lucru cerut insistent de principalii săi contestatari".

Principiul "Datio în solutum" exis-tă în proiectul de Cod civil din 2008 şi a fost eliminat la presiunea sistemului bancar, susţin împrumutaţii în CHF, considerând că Legea dării în plată vine să repare această eroare şi să reintroducă acest principiu de drept, care asigura împărţirea echitabilă a riscului între cele două părţi ale contractului - creditor şi debitor.

Legea nu este retroactivă, mai spun sursele citate, arătând: "Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi, conform unui buletin periodic publicat de judecătorul CCR Puskas Valentin-Zoltan.

Curtea a mai statuat, în mod constant, că «o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare»".

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a menţionat, în scrisoarea trimisă preşedintelui, că există "numeroase argumente" pentru care iniţiativa ar trebui contestată.

Documentul transmis Preşedinţiei de ARB arată: "În viziunea comunităţii bancare, legea este neconstituţională din multiple perspective care ţin atât de incompatibilitatea legii cu Constituţia (încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii), dar şi de antinomiile legii cu dreptul comun civil şi dreptul comun de procedură".

Legea se află, de sâmbătă, pe masa preşedintelui, care are zece zile la dispoziţie, din momentul în care a ajuns la el, să o promulge.

Aprobată cu 207 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, iniţiativa legislativă permite stingerea datoriei odată cu cedarea garanţiei către bancă.

Legea a fost adoptată cu câteva amendamente, printre care se numără următoarele: Programul Prima Casă a fost eliminat de sub efectul legii; plafonul pentru suma împrumutată la momentul contractării creditului a fost stabilit la 250.000 de euro, de la 150.000 euro, cât fusese iniţial; de noile reglementări vor beneficia şi debitorii deja executaţi silit; toate creditele ipotecare luate pentru realizarea unei locuinţe, indiferent că au fost garantate cu un teren, vor intra sub auspiciile textului legislativ.