English
Lansarea candidaţilor AUR, o mişcare îndrăzneaţă şi în acelaşi timp riscantă, făcută în avans de George Simion, s-a suprapus unui alt eveniment de prim plan. Umilirea premierului Marcel Ciolacu şi întregului stat român de către Viktor Orban al Ungariei. Exact când liderul AUR a anunţat că o victorie a candidaţilor săi ar putea contribui la reorientarea politicii UE. Un interesant punct de întâlnire cu referirile lui Orban raportate tot la UE.
Încercând un îndrăzneţ experiment diplomatic, Marcel Ciolacu l-a invitat la masă pe premierul Ungariei Viktor Orban. Prin persuasiune a încercat să-l determine pe acesta să nu mai atenteze, cum a făcut-o şi altă dată, la onoarea, la sensibilităţile şi la statutul tradiţional de bună gazdă a poporului român. Nu i-a reuşit. Odată ajuns la băile Tuşnad, la aşa-zisa Şcoală de Vară, instalat la prezidiu, premierul Ungariei a început prin a fi mitocan. A afirmat că s-a mai întâlnit cu încă 19 premieri ai României pe parcursul mandatelor sale şi şi-a exprimat speranţa că poate, de această dată, va avea noroc. În sensul că-l va identifica pe Marcel Ciolacu drept un bun partener al Ungariei. O dublă ironie usturătoare la adresa statului român. Care, în opinia sa, îşi schimbă prea des premierii şi nu îi alege pe cei care trebuie. Dar acesta a fost doar începutul. În continuare, din nou, fără să o spună explicit, a deplâns Trianonul, sugerând că Transilvania este o bucată de teritoriu maghiar. O jignire maximă adusă poporului român. Dar asta nu este tot.
În tentativa sa de a fi diplomat până la capăt, Marcel Ciolacu şi-a utilizat prerogativele de premier pentru a determina jandarmeria să facă scut în jurul maghiarilor de pretutindeni, nepermiţându-le sub nicio formă românilor să participe la eveniment. O uriaşă greşeală. Şcoala de Vară de la Tuşnad nu este şi nu a fost niciodată o şcoală de vară. E o simplă denumire a unui miting politic. Desfăşurat pe pământ românesc. Cum să nu le permiţi românilor, care erau înarmaţi doar cu steaguri tricolore, să participe şi ei, în propria lor ţară, la acest miting? Cumva, la semnalul subliminal al premierului nostru, unele televiziuni chiar i-au taxat pe românii care cântau cântece patriotice, drept naţionalişti extremişti. Fără a fi prezentate niciun fel de probe în acest sens. Tonul a venit de la Palatul Victoria.
În loc să fie declarat persona non grata în vizita sa neoficială din România şi în baza antecedentelor sale, Viktor Orban a fost, prin unele intenţii ale unei Marcel Ciolacu, legitimat. Poate că vom şti cum să procedăm în viitor. Una este o vizită oficială a reprezentantului unui stat aliat UE şi NATO, şi cu totul altceva este o vizită particulară a unui iredentist şi propagandist. Deloc întâmplător, există însă şi un punct comun demn de semnalat între agenda politică a premierului Ungariei Viktor Orban şi agenda politică a lui George Simion. Liderul AUR, atacând iredentismul violent al lui Viktor Orban în raport cu România, a salutat în acelaşi timp poziţia acestuia legată de Uniunea Europeană. În ceea ce mă priveşte, împărtăşesc şi eu poziţia celor doi. Uniunea Europeană trebuie schimbată. Întoarsă la fundamentul ei. Remodelată într-o asociere de state naţionale. Uniunea urmând să servească interesele acestora. Şi în acelaşi timp să le dea socoteală pentru fiecare ban cheltuit. Poate că asistăm la începutul sfârşitului pentru neomarxiştii UE. Poate că Dreapta va câştiga, rând pe rând, în statele UE şi îşi va trimite, astfel, europarlamentari patrioţi în organismul de decizie UE.
În rest, nu-mi rămâne decât să insist din nou, a nu ştiu câta oară, pentru ca toţi oamenii politici care au jignit în mod repetat sentimentele naţionale ale românilor să fie declaraţi, atunci când încearcă să vină în această ţară ca simplii indivizi particulari, "persona non grata". Pentru a nu mai suferi niciodată ruşinea pe care am suferit-o acum.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 11:15)
Deja de peste 30 de ani,cunoastem technica de alegeri din tara noastra ,
sa gasim "raul cel mare" si sa votam "altceva",
de valori,programe pe termen lung ptr. tara,confruntare de idei NICI VORBA
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. )
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 15:14)
Longetivitatea lui Orban confirma faptul ca la vecinii unguri s-a instalat dictatura, iar ironia, daca analizam mai atent, loveste in el insusi deoarece confirma ceea ce multi stim, si-anume ca Orban este un dictator. Ciolacu ar trebui sa-i amibteasca dictatorului ca cei 19 premieri ai Romaniei au coborat inflatia sub cea a Ungariei si au adus ungurii la munca si la shopping in Romania
Avantaj Romania!
Ungurul nu numai ca este dictator si necioplit, dar mai este si prost.
Inca o data, avantaj Romania.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 16:29)
De cateva ori am ales raul cel mare, PSD-ul.
La golanismele lui Orban Romania poate raspunde simplu, dureros si eficient prin majorarea pragului electoral la 7%.
Suplimentar, Ciolacu i-ar putea transmite ca guvernul Romaniei se bucura de increderea pe care i-o acorda maghiarii care aleg sa munceasca si sa isi faca cumparaturile in Romania si faptul ca guvernul Romaniei a luat decizia, avand in vedere desele vizite ale maghiarului suprem in Romania, de a-i oferi d-lui Orban un post de ministru al turismului in tara noastra, pentru a putea vizita toata tara fara a mai pierde timp cu deplasarile pana aici. In acest fel Orban se va putea bucura de un salariu intr-o moneda mai stabila decat forintul, intr-o tara cu o inflatie mai mica decat in Ungaria si cu preturi la produse mai avantajoase decat in Ungaria, In plus, va putea sa fie alaturi de maghiarii care au ales sa munceasca si sa isi faca cumparaturile aici, in detrimentul Ungariei conduse de Orban spre cele mai inalte culmi ale comunismului multilateral dezvoltat.
Cineva trebuie sa ii dea peste bot nesimtitului asta si sa-l aseze acolo unde ii este locul, la groapa de gunoaie a istoriei.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 23:10)
La ce politicieni (Iliescu,Basescu,Johannis...) alegem de peste 30 de ani,
nu ar trebui sa criticam alte natii de alegerile lor politice,
iar idea ca in Ungaria e dictatura este o mare prostie si minciuna
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 23:39)
Este dictatura, dar inca nu a ajuns la maturitate.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 09:09)
Nu natia a fost criticata ci Orban care instaureaza dictatura personala in Ungaria.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 11:17)
UE si proiectul ei al neolinerallismului incetatenit ar trebui provocat pentru a fi schimbat cu unul mai iluminat, al integrarii fiintei umane.Pentru acest motiv are loc si acest conflict din Ucraina...pentru atractivitatea celor doua proiecte existente...cel al UE- neoliberal care ne-a atras spre Vest si pe noi si pe Ucrainieni in lipsa altui proiect care sa ne atraga, deoarece cel al Rusiei, nu mai reprezinta un magnet civilizational.
Solutia ar fi ca ambele modele sa fie reformate sau inlocuite cu o a treia cale, in loc sa ne foloseasca pe noi carne de tun pentru controlul, puterea unor minti bolnave de putere. Se guverneaza pentru putere si nu pentru a asigura securitatea umana pentru fiecare fiinta indiferent de nationalitate, de religie, apartenenta sociala, economica, etnica, lingvistica etc.
Asta ar trebui spus, imaginat, creat si implementat ! Altfel mintim electoratul doar pentru a avea acces la resurse limitate, definitia politicii de putere. Politica ar trebui sa fie sinonima cu politici care sa aiba in centru politica fiintei. umane, securitatea nu numai libertatea ei.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 11:24)
Nici dreapta si nici stanga nu spun adevarul. Concursul de recrutare al unui membru de partid ar fi se cauta cel mai mare mincinos...e chiar titlul unei piese de teatru. Avem nevoie de un salt cuantic la nivel de discurs politic, drepata si stanga sunt depasite, saltul pe verticala de la valorile stangii si dreptei la valori ecologice, spiritituale, feminine. O societate de tip feminin care sa aiba grija de fiecare fiinta umana....indiferent de apartenenta sociala, etnica, religioasa, economica etc. O societate umana bazata pe un model societal capabil sa scete pace structurala durabila. Strategia de dezvoltare trebuie sa cuprinda neaparat pacea durabila nu lupta pentru putere, pentru acces la resurse limitate a unei minoritati in numele democratiei reprezentative. Eu inca mai cred in dempocratie participativa, in democratie spirituala nu politica. Dece? pentru acdefinitia politicii este de lupta pentru acces la resurse limitate si nu de politici normative, din pacate.Moartea politicului va rezolva aceasta criza spirituala a umanitatii.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 12:48)
Neoliberalismului încetăţenit este prezentat ca un proiect hegemonic, care unifică clasa transnaţională europeană şi exprimă interesele colective şi identităţile. Discursul şi strategia a European Round Table of Industrialists , Masa Rotundă a Industriaşilor Europeni, a continuat să joace un rol important în procesul de formare a regimului guvernanţei socio- economice în anii 1990. Întrebarea este cine va articula şi apăra interesul public împotriva bogaţilor mondiali ai intereselor private financiare şi comerciale, cand acesta va merge prea departe? Gramsci şi cercetătorii neo-Gramscieni au avut inspiraţia de a indica acest aşa-zis actor “societatea civilă”. După examinarea formei actuale de societate civilă europeană trebuie să facem o remarcă: conceptul actual de societate civilă rămâne inundat de ambiguităţi. Chiar şi după diferenţierea sa faţă de societatea politică şi economică, mişcări care rămân controversate, rămâne neclar care este dimensiunea primară a societăţii civile. Întrebarea este de ce ne referim la întregul set complex de concepte ca societate civilă?
Desigur putem pune la rândul nostru aceeaşi întrebare despre economie şi stat. Dar în aceste cazuri conceptele de bani şi putere politică delimitează diferenţierile. Pot societatea politică şi economică, parlamentele şi guvernele exclude comunicarea liberă? Pot asociaţiile, societăţii civile să excludă banii şi puterea? Evident, există multe asociaţii ale societăţii civile în care banii şi puterea reprezintă raţiunea reală şi există partide politice care se comportă ca mişcările sociale.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 13:33)
2 / 2
Textul analizează modul în care neoliberalismul a devenit un proiect hegemonic care unifică clasa transnațională europeană și exprimă interesele colective și identitățile acesteia. European Round Table of Industrialists (ERT) - Masa Rotundă a Industriașilor Europeni - este menționată ca având un rol semnificativ în procesul de formare a regimului de guvernanță socio-economică în anii 1990.
Întrebarea retorică din text este cine va putea articula și apăra interesul public împotriva influenței puternice a intereselor private financiare și comerciale, atunci când aceasta devine prea opresivă? Aici, textul amintește de conceptul de "societate civilă" și de rolul pe care acesta ar putea să-l joace în protejarea intereselor publice.
Cu toate acestea, autorul subliniază că conceptul de societate civilă rămâne încă confuz și ambiguu, chiar și după diferențierea sa față de societatea politică și economică. Nu este clară dimensiunea primară a societății civile și motivul pentru care toate aceste concepte complexe sunt incluse sub acest termen.
Autorul sugerează că întrebările pot fi aplicate și în cazul economiei și al statului, iar conceptele de bani și putere politică delimitează diferențierile în aceste domenii. Se adresează chestiunea dacă societatea politică și economică, parlamentele și guvernele pot exclude comunicarea liberă și dacă asociațiile și societățile civile pot să excludă banii și puterea. Se evidențiază că există organizații ale societății civile în care interesele financiare și de putere reprezintă factori reali, la fel cum există și partide politice care se comportă ca mișcările sociale.
În final, textul subliniază că aceste întrebări și dileme legate de societatea civilă, economie și putere politică necesită o analiză mai profundă și o clarificare pentru a înțelege mai bine dinamica complexă dintre ele și modul în care acestea interacționează în contextul guvernanței socio-economice.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.07.2023, 12:50)
1. Perspectivele Europei de Vest privind extinderea UE către Ţările Europei Centrale şi de Est (TECE)
Perspectiva vestică asupra extinderii UE nu este omogenă, deoarece interesele sunt diferite şi nu toţi cetăţenii UE vor fi câştigătorii acestui proces. Analizele se vor efectua din perspectiva ERT, perspectiva UE şi perspectiva Societăţii Civile, cercetând problemele şi oportunităţile principale în acelaşi timp şi încercând identificarea problemelor comune, cum ar fi şomajul, o mare ameninţare pentru securitatea internă atât a spaţiului UE cât şi a spaţiului Europei Centrale şi de Est. A doua secţiune a primului capitol va trata despre răspunsul anemic al Comisiei Europene la această ameninţare ignorată, şomajul. Voi începe cu analiza strategiei ERT pentru resuscitarea extinderii europene.
1.1 Perspectiva ERT ca provocare şi oportunitate pentru strategia pieţei libere
Prima secţiune a acestui subcapitol se va concentra asupra analizei neo-Gramsciene a strategiei ERT1 pentru extinderea UE către TECE, conform anunţului anterior, care constă în proiectul actual hegemonic al “neo-liberalismului intrinsec”, arată istoria acestui proiect şi importanţa sa pentru resuscitarea acestei integrări deoarece rivalitatea dintre conceptele neo-liberal şi neo-mercantilist al unei resuscitări a integrării europene a fost vizibilă şi în cadrul ERT. A doua secţiune a acestui subcapitol va analiza poziţia ERT privind şomajul, începând cu raportul lor asupra “Crearea de locuri de muncă şi competitivitatea prin inovare” şi două poziţii privind extinderea către TECE realizate de către diferite grupuri de lucru ale ERT.
Prima secţiune a acestui subcapitol, studiul cazului ERT, reflectă ceea ce a constituit axa centrală a luptei intra-capitaliste din Europa anilor 1980 (deceniul 9). Atunci, ERT a devenit dominată de reprezentanţi ai fracţiunii Europeniştilor şi astfel orientarea sa strategică din anii 80 către un “regionalism protector”, în centrul căreia a fost promovarea unei mari pieţe indigene europene, în care TNC-urile regionale ale Europei puteau creşte pentru a rezista şi provoca competiţia globală ascendentă. Piaţa Internă a fost văzută astfel de majoritatea membrilor ERT, în termeni neo-mercantili, ca o creaţie a pieţei indigene ce permitea industriei europene să atingă cele necesare pentru a rezista competitorilor non-europeni.2
Campania grupării ERT pentru o piaţă indigenă europeană a contribuit semnificativ la succesul lansării procesului de integrare prin Europe 1992. Piaţa Internă care a fost creată pe baza Cărţii Albe a Comisiei nu s-a dovedit a fi tipul de piaţă internă revizuită sub câteva aspecte de către primii membri ERT din fracţiunea Europeniştilor: o piaţă indigenă relativ protejată în care campionul Euro putea prospera pentru a înfrunta competiţia globală. Măsurile protecţioniste mai directe au întâmpinat rezistenţă la guvernele neo-liberale (ex.: Germania, Marea Britanie şi Olanda), ceea ce a reflectat parţial diminuarea activităţii globaliste a capitalului European din acele ţări.3 Din acest motiv, regionalizarea economiei Europei a mers cot la cot cu continuarea globalizării regiunii europene.
Această luptă a fost prezentă şi în cadrul poziţiilor clasei capitaliste transnaţionale a Europei în care fracţiunea Europeniştilor a abandonat progresiv propria perspectivă neo-mercantilă iniţială. Această ridicare neo-liberală din partea elitei capitaliste a Europei s-a reflectat şi în lansarea orientării strategice a grupului ERT la sfârşitul anilor 80 şi până în anii 90, când a avut loc o modificare a echilibrului puterii între membrii ei, între fracţiunile Globaliştilor şi Europeniştilor, cum arată van Apeldoon4.
Începând cu anul 1988, putem observa o modificare în compoziţia membrilor grupului ERT care făcea din Globalişti, grupul dominant din gruparea ERT. Nu numai că multe companii globaliste, cum ar fi Shell, Unilever, ICI, BP, La Roche, BT şi Rover, au reintrat în gruparea ERT, dar, companii care erau vechi membre ERT, care la început produceau în principal pentru piaţa europeană şi care rivalizau cu importurile non-europene, au devenit ele însele mai globaliste5.
Aceste modificări structurale au depăşit primele opoziţii dintre Europenişti şi Globalişti. Schimbarea orientării ideologice şi strategice a ERT nu s-a produs fără lupte interne, element esenţial al teoriei neo-Gramsciene, care era de fapt o fază necesară care precede apariţia unui nou consens. În 1991 – când ERT în contextual negocierilor de la Maastricht a publicat raportul, Reshaping Europe (Reformarea Europei)6- acest nou consens era un compromise instabil între cele două perspective concurente ale regionalismului protector şi globalismului neo-liberal.
Consensul socio-economic de la Maastricht este reflectarea configuraţiei tradiţionale a forţelor sociale şi politice din economia politică europeană de la începutul anilor 90. Aici, ERT a reprezentat secţiuni importante ale elitei conducătoare la târguiala politică. Forţele transnaţionale social-democrate sub conducerea lui Delors au câştigat temporar momentul pe la sfârşitul anilor 1980, au jucat de asemenea un rol semnificativ sub acest aspect. Alături de capitolul social, EMU a devenit de fapt o piesă centrală a proiectului social democrat de importanţă egală. S-a considerat că serveşte funcţia dublă de recâştigare a controlului democrat al pieţelor financiare globale7, ca şi de pregătire a căii către o eventuală unire politică federală care ulterior putea introduce cauza “organizării spaţiului European”. Interpretarea social democrată a Maastricht nu a reuşit în general să se materializeze. Capitolul social nu a trecut mult de simpla politică simbolică, în mare parte datorită eforturilor de lobby ale marilor afaceri8. Unirea politică a fost amânată fără limită, iar Tratatul de la Amsterdam din 1997, de asemenea, a clacat. Speranţa că EMU ar putea restaura controlul democrat asupra procesului decizional politic continuă să fie contrazis de realitatea unui consens monetarist al elitei europene. În concluzie, slabul capitol social nu a reuşit să includă social democraţia europeană şi sindicatele în Noua Europă.
A doua secţiune a acestui subcapitol analizează poziţia ERT privind şomajul, pornind de la raportul lor asupra “Creării locurilor de muncă şi competitivitatea prin inovare” elaborate de grupul de lucru pentru competitivitate al ERT şi cele două poziţii faţă de extinderile către TECE.
Acest Raport arată că: “Europa se confruntă cu o criză a şomajului. Noi cei din industrie credem că această criză se poate rezolva prin crearea de noi locuri de muncă pe baza creşterii economice, inovaţiei continue şi competitivităţii pe pieţele mondiale. Se arată de asemenea că inovarea nu constă numai în noua tehnologie, ştiinţă şi cercetare; ci este vorba şi despre mentalităţi, care ar trebui să pătrundă în guvernare, mediul de afaceri, mediul academic, întreaga societate. Deci nu este nici folositor nici ajutător să considerăm inovarea strict ca problemă economică.”9
În acest raport ERT recunoaşte de asemenea necesitatea inovării dar nu sunt interesaţi să vorbească despre o posibilă alternativă la proiectul lor de neoliberalism încetăţenit, pentru a inova nu numai în domeniul vieţii materiale ci şi în cel al vieţii sociale, prin crearea unei societăţi mai feminine. Ei continuă cu necesitatea inovării:
“Cele mai importante locuri de muncă sunt cele pentru viitor, iar oamenii trebuie să fie pregătiţi şi doritori să le ia. Este necesar un nou spirit întreprinzător. Putem să ne pregătim, aplicând inovarea acum în domeniul managementului resurselor umane, în strategiile de cercetare şi dezvoltare, în instituţiile educaţionale şi în guvernare” Cum a indicat Daniel Janssen în Cuvânt înainte, acţiunile prioritare identificate aici nu sunt exhaustive dar, dacă sunt implementate corect în societate – de guvern, servicii publice, mediul de afaceri şi individ – vor parcurge un drum lung către reducerea şomajului în Europa.”10
Ei nu vorbesc despre eventuala intenţie de a mări salariile, de a reduce timpul de lucru prin împărţirea locurilor de muncă astfel mărind numărul de angajaţi. Ei nu vorbesc despre discriminarea femeilor şi intenţia lor de a opri această injustiţie socială cerând să beneficieze de acelaşi salariu pentru acelaşi tip de muncă făcută de bărbaţi şi asigurând salarii pentru sfera reproductivă a activităţilor femeilor. Această logică centrată pe om este în contradicţie cu logica lor centrată pe interes. Competiţia este cuvântul cheie pentru crearea locurilor de muncă în viziunea lor, şi prin legarea companiilor mici de companiile mari:
„Legătura dintre companiile mari şi mici îi poate ajuta să concureze, să crească şi să creeze noi locuri de muncă. Aceasta este lecţia acestui raport. Trebuie să fie o prioritate urgentă atât pentru conducătorii guvernelor cât şi pentru cei ai mediului de afaceri pentru a construi şi consolida aceste legături.“11
Deci provocarea importantă este aceea de a depăşi criza şomajului cu care se confruntă Europa
Cu privire la a doua poziţie faţă de extinderea UE către TECE, ERT face o analiză a beneficiilor economice şi de afaceri ale extinderii, în special pentru statele deja membre ale UE. Prima a fost “Experienţa de afaceri win-win Est-Vest”12. A fost făcută pentru a depăşi percepţia exagerată privind ameninţarea extinderii. Dar această percepţie trebuie luată în considerare de politicienii UE care doresc să convingă publicul să sprijine extinderea. (Cum a demonstrat recentul succes al aripii de dreapta a FPO extremist din Austria).
Astfel va fi altă provocare, pentru a evidenţia faptul că achiziţiile extinderii pentru UE trebuie comunicate unui public vestic, puternic împotriva imigranţilor şi crimei organizate şi susceptibil faţă de politicienii aspiranţi care capitalizează pe aceste sentimente prin legarea ameninţărilor la securitatea internă de proiectul extinderii.
ERT îşi exprimă speranţa “ca acest studiu va contribui la o atitudine mai pozitivă faţă de extinderea către est şi va consolida voinţa politică pentru aderări rapide.”13
Ceea ce este important în perspectiva lor este faptul că “Extinderea pieţei interne la aproape 500 milioane de consumatori oferă oportunităţi majore de creştere pentru toate Statele Membre. În plus faţă de câştigurile din comerţ şi investiţii de care deja beneficiază Statele Membre UE, aderările au potenţialul de a stimula creşterea economică cu cel puţin 60-80 miliarde €. Experienţa Irlandei, Portugaliei şi Spaniei arată cum poate stimula aderarea creşterea dinamică pe termen lung în economiile relativ slabe. Pentru Statele Membre existente, ERT estimează un câştig de aproximativ 300.000 locuri noi de muncă după extindere.”14
ERT estimează:“câştigurile PIB ale extinderii vor fi substanţial peste 10 miliarde € pentru UE-15 şi aproape 50 miliarde € pentru ţările în curs de aderare. În viziunea noastră, locurile de muncă suplimentare pot atinge peste 300.000 în UE-15 şi câteva milioane în ţările în curs de aderare într-o perioadă de 10-15 ani. O întârziere semnificativă a extinderii ar putea avea consecinţe negative majore, care ar putea merge dincolo de oportunităţile economice pierdute.”15
Următoarea afirmaţie a ERT arată poziţia lor impozantă faţă de CE, cu origini în puterea lor economică şi interesele lor economice în TECE, pentru noua piaţă. Lobby-ul lor este cel mai puternic şi datorită documentelor lor de poziţie procesul extinderii către TECE a luat viteză: “În calitate de lideri ai mediului de afaceri, ne concentrăm în acest document de poziţie nou pe efectele economice pozitive şi puternice ale extinderii în domenii cum ar fi creşterea şi ocuparea locurilor de muncă. Majoritatea membrilor ERT au investiţii substanţiale în ţările în curs de aderare şi am văzut impactul pozitiv al integrării europene asupra creşterii, comerţului şi ocupării locurilor de muncă atât în Vest cât şi în Est.”16
Altă provocare constă în prevenirea disparităţilor mari în dezvoltarea socio-economică a Estului şi Vestului, care vor dăinui după extindere, în ciuda reformelor recente din politica de coeziune.
Soluţia este simplă din perspective lor, în consecinţă ERT argumentează că este în interesul UE: “ Este în propriul interes al UE să asigure mai multă asistenţă ţărilor a căror intrare este mai îndepărtată. Acestea primesc puţin în comparaţie atât cu ţările UE cu mai puţină bunăstare şi membrele fruntaşe. Fondurile ţintite sunt deosebit de necesare pentru a le ajuta să atragă mai multe investiţii străine, care vor face un cerc virtual de tehnologie de ameliorare, restructurare industrială şi exporturi superioare. UE trebuie să asigure mai multe fonduri şi activităţi cu instituţiile financiare internaţionale pentru a asigura finanţarea adecvată pentru a realiza obiectivele dezvoltării din aceste ţări, nu numai criteriile de aderare.”17
Analizând cu atenţie aceste probleme, ERT a conchis: “costurile bugetare vor fi modeste. Transferurile planificate la CEE sunt foarte mici. UE a semnalat mai puţin de 10% din bugetul ei total până în 2006 pentru extindere – o cheltuială modestă în comparaţie cu costurile extinderii sudice din anii 80 şi numai o zecime din transferurile federale germane către landurile din est după re-unificare. Mai mult, cheltuielile de pre-aderare sunt limitate şi nu pot fi lărgite prin transferuri din altă parte la buget. UE va suferi ea însăşi dacă încearcă să facă extinderea pe nimic. Pentru a fi un succes extinderea Europei UE trebuie să investească mult mai mult în noile SM pentru a îmbunătăţi infrastructura şi standardele de mediu. UE trebuie să mobilizeze fonduri suplimentare cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al parteneriatelor public-privat. UE va primi înapoi mai mult prin creşterea economică suplimentară şi oportunităţile mediului de afaceri care vor rezulta”.18
În concluzie, ERT a avut un rol important în unificarea claselor capitaliste transnaţionale europene ca o mare oportunitate şi în accelerarea procesului de extindere, prin explicarea câştigurilor pentru ambele părţi ca o oportunitate de a crea locuri de muncă şi de a răspunde în acest mod provocării comune a şomajului şi competiţiei. Suntem de acord cu Rich ard Falk că tendinţele predominante “sugerează că geo-guvernanţa se va realiza printr-o coaliţie între statele conducătoare din vest şi capitalul transnaţional angajat de manageri şi operatorii bancari.”19
Pe scurt, marile provocări ale ERT sunt crearea de locuri de muncă pentru a depăşi criza europeană a şomajului şi disparităţile dintre est şi vest, demonstrând perspectiva lor că integrarea este un scenariu win-win şi astfel opinia publică trebuie să suporte acest proces.
Provocarea reală ar fi adaptarea geo-guvernanţei continue la realizarea drepturilor o mului. Aceasta este o mare provocare şi oportunitate în acelaşi timp.
6. V Orban sa discut cu Tarile Romane daca e ceva ne
(mesaj trimis de Parere în data de 23.07.2023, 13:01)
Romania s a format dupa unirea Transilvaniei cu Tarile Romane, noi ca stat nu am luat nimic de la nimeni! Asaltul asta asupra Romaniei de componente si descendenti ai aristocratiei imperiului Austro Ungar are originea in pacatul mosierimii din Valahia care l a rasturnat prin complot international pe un domnitor roman si au inchinat tara unei familii venetice care ne a tarat in al doilea razboi mondial in alianta contra naturii cu regimul Hitler! De aici au fost consecintele dezastruoase pe oameni si stat : ostasii trimisi in Siberia, plata reparatiilor inrobitoare de razboi si... Impunerea bolsevismului. Daca nu erau prostiile, ingimfarea si reaua credinta, usuratatea si lipsa de logica a lui Carol Ii, sfarsitul razboiului nu ne gasea in tabara monstrului nazist! Austria, Germania si Ungaria au in politica membri aristocrati austro ungari care sunt porniti dupa pamanturi si active din fostul imperiu. Ca sa afle si politicienii nostri de unde e presiunea asta Austriaca pe noi, cu coditionalitati si cu active cerute gratis! Si sa nu mai doneze activele romanesti spre zona aceea pt ca alimenteaza si intaresc excat curentul ostil tarii noastre si la urma primesc o tifla! S a intimplat cu Nastase si acum iata, si cu Ciolacu!