Întreprinderile mici nu sînt credibile pentru creditorii bancari

• Bogdan Baltazar: "Problemele de finanţare pe care le întîmpină întreprinderile mici fără experienţă şi capitalizare sînt mult mai mari decît cele ale întreprinderilor mijlocii"

Sectorul IMM din ţara noastră se confruntă atît cu provocările viitoare ale pieţei europene, cît şi cu lipsa de credibilitate în faţa potenţialilor finanţatori interni.

Întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră sunt văzute de vicepremierul Gheorghe Copos ca "motorul economiei naţionale" şi din acest motiv "au nevoie de un stat minimal în economie şi de un stat maximal în aplicarea legilor". Gheorghe Copos crede că "valoarea activelor firmelor se va dubla sau tripla odată cu intrarea în UE", dar pînă atunci mediul de afaceri trebuie stimulat prin predictibilitate şi prin returnarea la timp a TVA-ului firmelor care realizează export.

O altă problemă cu care se poate confrunta sectorul IMM o dată cu intrarea în UE îl reprezintă lipsa investiţiilor în tehnologii moderne de producţie, conform afirmaţiilor vicepremierului. Domnia sa a spus că susţinerea exporturilor de către stat se va realiza prin creşterea sumei de recapitalizare a "Eximbank" cu 80 milioane euro în 2006, sumă care se adaugă la cele 20 milioane euro din 2005.

Pînă la ajutorul statului însă, oamenii de afaceri vor trebui să apeleze la sursele de finanţare pe care le pot oferi băncile sau fondurile de garantare.

Bogdan Baltazar, analist financiar, a afirmat că "băncile se sperie de afaceri noi pe care evită să le finanţeze" şi de aceea împrumuturile pe care le fac au o dobîndă relativ ridicată căci "nu pot pune o dobîndă mai mică decît inflaţia şi să devină maşini de făcut bani pentru clienţi". Domnia sa a adăugat că "inclusiv inflaţia de 8,5% este cosmetizată şi prost calculată din cauza economiei bazată pe troc din mediul rural".

Răspunsul bancherilor în privinţa soluţiilor de finanţare pentru IMM-uri a fost unul plin de promisiuni pentru perioada următoare, chiar dacă aceştia au recunoscut lipsa de interes faţă de sectorul IMM manifes-tată pînă acum.

Ionuţ Pătrăhău, director general adjunct Banca Transilvania a spus: "Ştim că facem foarte puţine pentru comunitatea IMM din România". Domnia sa crede că întreprinderile mici vor primi finanţare atunci "cînd sectorul IMM va fi destul de matur", deoarece bancherul preferă să ignore un antreprenor care solicită finanţare dacă planul lui de afaceri este riscant. Ionuţ Pătrăhău consideră că sectorul IMM nu va dispărea odată cu intrarea în UE deoarece "dacă noi nu am reuşit să omorîm IMM-urile, nu o va face UE", făcînd referire la inflaţia foarte mare din anii "90.

Pe de altă parte, Emil Biţuleanu, vicepreşedinte "Libra Bank" promite investiţii de 600 milioane dolari în anii viitori şi o diversificare a serviciilor pentru atragerea IMM-urilor.

Previziunile de îmbunătăţire a accesului la finanţare a întreprinzătorilor privaţi sunt contrazise de exagerarea statisticilor, conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM). Domnia sa spune că "peste 75% din IMM-uri s-au dezvoltat din fonduri proprii, în timp ce băncile se laudă că o mare parte din credite au fost acordate IMM-urilor". Rezultatul ar fi, conform lui Aurel Şaramet, că 15% din IMM-uri, adică întreprinderile mici şi foarte mici, au obţinut jumătate din volumul de credite al sistemului bancar, ceea ce este nerealist.

În acelaşi timp, posibilităţile de garantare ale FNIGCIMM nu sunt folosite de întreprinzători. "Anul acesta am acordat garanţii de peste 1.200 miliarde lei vechi, dar avem 4.500 miliarde capacitate de expunere", ceea ce arată că "suntem de patru ori mai puţin utilizaţi decît putem oferi". Domnia sa a declarat că "în anul 2006 vom aloca pentru investiţii cu risc ridicat 600-700 miliarde lei vechi".

Lipsa de informare a întreprinzătorilor este nejustificată din moment ce Gabriela Vasile, vicepreşedinte Agenţia pentru IMM, a spus că "întreprinzătorii vor să ştie dar aşteaptă informaţia de la noi".